Lavanda, plantă ușor de cultivat, o atracție irezistibilă pentru insecte
Lavanda este o plantă perenă, originară din regiunile calcaroase și muntoase mediteraneene, cultivându-se de mii de ani pentru parfumul său deosebit și proprietăţile sale calmante, antiseptice, în prezent o regăsim în industria cosmetică precum și în gastronomie.
Deși se cultivă mai mult în Europa de Vest, mai ales în zona Provence a Franței, unde există plantații vechi de 80-100 de ani, lavanda poate fi cultivată cu succes și în grădinile de la noi. Există peste 20 de specii de Lavandula, dar cea mai cultivată în grădini este Lavandula angustifolia. Este o plantă care nu necesită o îngrijire deosebită, este rezistentă la secetă și nu are dăunători.
Lavanda se maturizează în 3-5 ani, când poate atinge până la 60-80 cm înălțime, iubește soarele, preferă solurile ușoare, nisipoase, cu un pH de 6,5 – 7,5 și nu suportă umezeala în exces. Înflorește vara în diferite culori, în funcție de soi: flori albe (Lavandula Alba), albastru (Dwarf Blue), roz-lila (Rosea), albastru (Nana Compacta) etc. În grădina mea am soiul Hidcote, cu flori albastru-violet, iar în compania trandafirilor roz Leonardo da Vinci, formează un cuplu perfect.
Pentru o bună dezvoltare și o înflorire abundentă în perioada verii, este necesară tunderea tijelor florale, pentru a preveni lemnificarea arbustului. Din experiență am observat că aplicând o tăiere severă la două treimi din înălțime, primăvara devreme, tufele au avut o creștere mai sănătoasă, decât atunci când le-am tăiat în toamnă. Frunzele tufei de culoare verde-argintiu rezistă fără probleme și peste iarnă.
Mirosul puternic alungă dăunătorii, combinația lavandei cu trandafirii, pe lângă un decor reușit în grădină, va ține la distanță afidele, protejând astfel natural trandafirii de acești dăunători.
În perioada înfloririi lavandei pot spune ca grădina se transformă într-un paradis. Parfumul și nectarul florilor de lavandă sunt o atracție irezistibilă pentru insecte, cum ar fi fluturii Maniola jurtina, Lycaena dispar (fluturele purpuriu, una din speciile protejate, fiind pe cale de dispariție), Cynthia cardui, Argynnis paphia, albine și bondari, muștele din familia Syrphidae etc.
Albinele și bondarii atrași de florile melifere ale lavandei vor ajuta astfel și la polenizarea grădinii de legume, obținându-se recolte mai bogate și mai sănătoase. Muștele din familia Syrphidae, prezente în număr foarte mare pe florile de lavandă, sunt prădători naturali ai păduchilor, larvele lor pot consuma în 1-2 săptămâni până la 700 de păduchi de frunză.
Există două moduri de a înmulţi lavada: prin seminţe sau prin butaşi. Am avut câteva plante de lavandă de la care, prin semințele căzute în toamnă, primăvara mi-au răsărit plăntuțe noi pe care le-am transplantat în ghivece mici, apoi după un an, le-am folosit la formarea de borduri în grădină.
