Primele răsaduri

La mijlocul lunii ianuarie am făcut răsadnița din seră, în pat cald, pentru a semăna primele răsaduri, mai ales cele care germinează la temperaturi mai ridicate. Pentru aceasta am golit un strat înălțat (raised bed) din seră, pe care l-am umplut cu paie (20 cm), gunoi proaspăt de cabaline (20 cm) și ultimul strat (10-15 cm) cu un amestec format din compost fin (cernut prin sită), turbă, nisip și perlit. Paiele și gunoiul le-am udat bine pentru procesul de compostare (fermentație). În răsadniță se recomandă gunoiul de cabaline (neapărat să fie proaspăt, nefermentat), deoarece acesta asigură în procesul de compostare o temperatură constantă de 30-350C până la 40-50 zile, față de gunoiul de bovine care produce o temperatură ridicată până la 18-200C  timp de 30-40 zile, iar cel de porcine doar 15-20 0C timp de 25-30 zile.

După câteva zile temperatura din răsadniță s-a stabilizat la 20-25 0C la o adâncime de 10 cm, iar la 30 cm adâncime temperatura ajungea la 30 0C. În data de 20 ianuarie, când temperaturile nocturne exterioare au ajuns la -12 0C, în straturile din seră temperatura solului era de 80C, iar în răsadniță aveam 22 0C la 10 cm adâncime.

Pentru monitorizarea parametrilor din răsadniță folosesc un gadget foarte util de la Parrot -Flower Power , care îmi transmite zilnic pe telefonul mobil conținutul de nutrienți, umiditatea și temperatura solului, precum și cantitatea de lumină primită de plante.

În răsadniță am semănat diferite soiuri de roșii, ardei, vinete, țelină, brocoli, gălbenele, cârciumărese. După 2 săptămâni au ieșit primele răsaduri de roșii și țelină, apoi vinetele și ardeii după aproximativ 3 săptămâni. Am observat diferențe chiar de 7-10 zile între perioadele de răsărire dintre soiuri, de exemplu, spre surprinderea mea, primele au răsărit roșiile Abu Rawan, un soi irakian și abia după 10 zile a răsărit un soi autohton pe care îl cultiv de 2 ani.

De asemenea, în tăvițe alveolare am semănat praz, mai multe soiuri de sfeclă roșie, varză timpurie Red Acre și Golden Acre, gulii, mazăre, salată, mangold. Varza, guliile și mangoldul le-am repicat deja în ghivece și pe la mijlocul lunii martie le voi planta în straturile de afară protejate în tunel pentru o recoltare timpurie, la fel și răsadurile de  sfeclă și praz. Răsadurile de mazăre le-am plantat în straturile de afară la mijlocul lunii februarie, acestea suportă temperaturi mai scăzute de până la – 50C, recoltarea sper sa o fac la începutul lunii mai, iar în locul ei voi planta răsadurile de pepeni galbeni.

În luna martie urmează să seamăn în alveole și ghivece alte legume, printre care pepenii, dovleceii, dovlecii, anghinare, sparanghel, castraveți etc.

Gunoi cabalin proaspăt (nefermentat) pentru rasadniță Prima data am așternut în strat paiele pe care le-am udat bine După stratul de paie urmeaza stratul de gunoi cabalin proaspăt Stratul final de 10-15 cm - amestec de compost fin (cernut prin sită), turbă și nisip Răsadnița pregătită pentru semănat Răsadnița protejată pe timpul nopții când temperaturile sunt mai scăzute După 2-3 zile începe procesul de compostare și temperatura solului ajunge la peste 20 grade Celsius În stratul alăturat răsadniței din seră, temperatura solului este de doar 8 grade Celsius Primele răsaduri din răsadniță Parametri răsadniței monitorizați de gadgetul de la Parrot - Flower Power Răsaduri de brocoli Răsaduri de gălbenele Răsaduri de roșii Primele răsaduri de ardei Răsaduri de ridichi, mangold, varză și gulii Răsaduri de mazăre Karina Răsaduri de praz, sfeclă și mazăre Răsaduri de praz Pandora Răsaduri de sfeclă roșie Răsaduri de varză Răsaduri mangold Răsaduri salată

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Translate »