Grădinăritul biointensiv sustenabil

În prezent, creșterea populației și activitățile pe care omul le întreprinde ca urmare a dezvoltării și progresului contribuie tot mai mult la poluare, la reducerea surselor de apă potabilă, la încălzirea globală și pierderea calității aerului. Suntem într-un cerc vicios, la nivel global se defrișează tot mai multe păduri pentru culturilor agricole care să hrănească populația, efectul fiind reducerea semnificativă a precipitațiilor, o creștere a emisiilor de CO2  și în final la încălzire globală și deșertificare, adică terenuri tot mai puține pentru agricultură. În plus, practicile agricole actuale, agricultura modernă, folosesc 80% din apa disponibilă a planetei și utilizează îngrăşăminte chimice, ierbicide, pesticide, insecticide care conduc la poluarea pânzei freatice și la o epuizare rapidă a solului, a resurselor pentru generațiile viitoare. Departamentul Agricol al SUA spune că pentru 1 kg de hrană se pierde 6 kg de sol fertil.

Sunt câteva din motivele care trebuie să ne îngrijoreze şi să ne determine să căutăm alternative la abordarea iresponsabilă și nesustenabilă prin care acţionăm.

Un mod sustenabil în care am putea să ne producem hrana în prezent îl găsim în practicile agricole biointensive, care au fost aplicate din cele mai vechi timpuri în agricultura chinezilor, grecilor, mayașilor, fiind regăsit din secolul al 18-lea și în Europa la grădinarii francezi.

Din 1972 metoda de cultivare biointesivă a fost dezvoltată în continuare de John Jeavons prin Ecology Action și este cunoscută în mod oficial sub denumirea de „GROW BIOINTENSIVE® Sustainable Mini-Farming”. Metoda se bucură acum de o practică larg răspândită și este utilizată în peste 140 de țări din întreaga lume, în aproape orice climat și sol unde se cultivă.

Grădinăritul biointensiv este un sistem agricol ecologic care se concentrează pe obținerea de randamente maxime pe o suprafață minimă de teren, în același timp crescând biodiversitatea și susținând fertilitatea solului. Scopul final este durabilitatea pe termen lung pe baza unui sistem închis, autonomie care nu necesită un aport suplimentar de resurse dinafară (ce se ia din sistem se pune la loc). Metoda este eficientă în special pentru grădinarii care își cultivă propriile legume, dar și pentru micii fermieri, de fapt aceasta fiind alternativa sustenabilă de viitor la agricultura modernă, chimizată, pe suprafețe foarte mari.

În prezent grădinăritul biointensiv este aplicat cu succes de grădinari care ne inspiră și pe noi în ceea ce ne dorim să facem. Dintre ei aș menționa pe Charles Dowding, Eliot Coleman, pionierul agriculturii ecologice din SUA, acesta la rândul său a fost mentor pentru familia Herve-Gruye care a înființat ferma Bec Hellouin din Franța, Curtis Stone autor al bestsellerului The Urban Farmer și nu în ultimul rând J.M. Fortier, fermier din Québécois – Canada, autor, educator și susținător al unei agriculturi durabile, dar mai ales viabile din punct de vedere economic. Randamentele obținute de aceștia prin cultivarea biointensivă pe suprafețe foarte mici sunt de neînchipuit la noi, de exemplu Jean Martin Fortier obține la microferma Les Jardins de la Grelinette pe o suprafață de 0,8 ha venituri anuale de 140.000 $, iar la ferma Bec Hellouin s-au obținut pe un lot experimental de 1000 mp venituri de 51.724 euro !

Câteva dintre principiile care stau la baza grădinăritului biointensiv sunt cultivarea pe straturi înălțate, producerea și utilizarea compostului, plantarea cu densitate mare, plante companion și non-companion, biodiversitate, utilizarea semințelor cu polenizare deschisă (semințe heirloom ce se pot multiplica în fiecare an) etc.

Straturile înălțate pot fi construite la o înălțime de minim 20 cm, drepte sau curbate (cele curbate cresc suprafața de cultivare) ori din cadre de lemn umplute cu sol fertil sau compost, rolul acestora este de a oferi un bun drenaj, un sol bine aerat, facilitând astfel creșterea rădăcinilor. Sănătatea și vigoarea solului, microorganismele, sunt menținute prin utilizarea compostului obținut din materia organică produsă anual în grădină. Reducerea distanței dintre plante creează un mediu prin care se reduc pierderile de apă, microclimatul și umiditatea de sub plante protejează microorganismele din sol, expunerea la soare, vânt, variațiile mari de temperatură distrug viața din sol. Alelopatia plantelor facilitează utilizarea optimă a nutrienților, a luminii și a apei, fiecare plantă are un necesar specific, o asociere adecvată între plante reduce concurența pentru aceste resurse. Biodiversitatea încurajează insectele benefice și creează un ecosistem vibrant și echilibrat în grădină. Utilizarea semințelor cu polenizare deschisă (tradiționale, heirloom) contribuie la conservarea diversității genetice și permite grădinarilor să își dezvolte propriile soiuri aclimatizate la zona unde cultivă.

Pentru un efect optim și pentru a evita epuizarea solului, toate elementele enumerate mai sus ale acestui sistem trebuie utilizate împreună, sistemul funcționează ca întreg nu ca părți separate.

Beneficiile aplicării metodei de grădinărit biointensiv sunt multiple, cultivarea sustenabilă a solului cu randamente de până la 6 ori mai mari sau chiar mai mult decât metodele convenționale, efort mai puțin (spațiile închise dintre plante înseamnă buruieni mai puține), cantitate mai mare de biomasă pentru compostare, astfel solul nu se epuizează, obțineți de la un an la altul un sol tot mai fertil din materia organică rezultată de pe suprafața cultivată transformată în compost, reducerea consumului de apă de până la 80%, producând mai mult aveți nevoie de teren mai puțin, deci va fi accesibilă pentru aproape toți cei care ar dori să cultive.

Am început să practicăm de 4 ani grădinăritul biointensiv, în fiecare an am învățat mai mult, am experimentat, ne documentăm în continuare. Rezultatele deosebite obținute de la un an la altul în grădina în care ne cultivăm legume și fructe ecologice sănătoase, ne-au încurajat și ne dorim ca acest model să-l scalăm la microferma noastră Gardenbio de 4000 mp înființată anul acesta.

De asemenea, o provocare pentru noi este să arătăm că şi pe suprafeţe mici cultivate biointensiv şi sustenabil o familie poate să trăiască decent în ţara noastră. Aş da un exemplu relevant în acest sens. De pe un strat înălţat de 3, 6 mp cultivat biointensiv şi fără săpat am obţinut anul acesta 30 kg de cartofi dulci cu eforturi şi resurse nesemnificative. Cartofii dulci ii importăm chiar şi din SUA (distanţe mari de transport, emisii de carbon, poluare), sunt foarte sănătoşi şi rezistenţi la boli. Cu un preţ minim de 15 lei/kg (produs ecologic), am obţine 450 lei de pe 3,6 mp. Am văzut recent o emisiune în care fermieri dintr-o localitate din sudul ţării cu greu îşi vindeau cartofii la samsari cu 0,4 lei/kg. La un calcul simplu pentru un venit de 450 lei ar trebui să cultive 1125 kg de cartofi, cu un consum de resurse incomparabil. La o producţie medie de 30 t/ha suprafaţa de teren necesară este de aproximativ 100 de ori mai mare, implicit costurile mari aferente – combustibil pentru lucrarea terenului, transport, mână de lucru etc.

Straturi înălţate din lemn – raised beds

Construcţia straturilor înălţate simple
Construcţia straturilor înălţate simple
Strat înălţat simplu, în fiecare an va fi completat cu compostul pe care-l vom produce, astfel încât acesta să ajungă la minim 20 cm.
Strat înălţat simplu, în fiecare an va fi completat cu compostul pe care-l vom produce, astfel încât acesta să ajungă la minim 20 cm.
Cultivare biointensivă la ferma Bec Hellouin - pomi fructiferi plantaţi des iar la bază se cultivă legume.
Cultivare biointensivă la ferma Bec Hellouin – pomi fructiferi plantaţi des iar la bază se cultivă legume.
Raised beds la ferma Bec Hellouin cu mangold plantat la distanţe foarte mici.
Raised beds la ferma Bec Hellouin cu mangold plantat la distanţe foarte mici.
Strat raised bed la ferma Bec Hellouin cultivat bionintesiv cu vinete, busuioc şi viţă de vie.
Strat raised bed la ferma Bec Hellouin cultivat bionintesiv cu vinete, busuioc şi viţă de vie.
Straturi înălţate curbate la ferma Bec Hellouin cu gulii, sfeclă şi fenicul plantate la distanţe mici intre ele. Unul din avantajele straturile înălţate curbate este mărirea suprafeţei de cultivare.
Straturi înălţate curbate la ferma Bec Hellouin cu gulii, sfeclă şi fenicul plantate la distanţe mici intre ele. Unul din avantajele straturile înălţate curbate este mărirea suprafeţei de cultivare.
Materia organică din grădină se transformă în compost şi se reîntoarce în straturi, astfel solul este tot mai fertil de la un an la altul.
Materia organică din grădină se transformă în compost şi se reîntoarce în straturi, astfel solul este tot mai fertil de la un an la altul.
Iarba, materia organică verde, accelerează procesul de compostare.
Iarba, materia organică verde, accelerează procesul de compostare.
Materia organică se transformă în compost după 6 luni.
Materia organică se transformă în compost după 6 luni.
Utilizarea compostului este un mod de cultivare sustenabil, prin îmbunătăţirea de la un an la altul a solului, faţă de agricultura modernă care este nesustenabilă, epuizează solul, poluează pânza freatică prin utilizarea chimicalelor.
Utilizarea compostului este un mod de cultivare sustenabil, prin îmbunătăţirea de la un an la altul a solului, faţă de agricultura modernă care este nesustenabilă, epuizează solul, poluează pânza freatică prin utilizarea chimicalelor.
Straturi cultivate biointensiv cu salată, ridichi, mazăre şi fasole fava.
Straturi cultivate biointensiv cu salată, ridichi, mazăre şi fasole fava.
Distanţa mică dintre plante crează un microclimat benefic pentru microorganisme, menţine umiditatea solului.
Distanţa mică dintre plante crează un microclimat benefic pentru microorganisme, menţine umiditatea solului.
Distanţa mică dintre plantele cultivate nu permite buruienilor să crească, deci muncă mai puţină.
Distanţa mică dintre plantele cultivate nu permite buruienilor să crească, deci muncă mai puţină.
Grădina cultivată biointensiv
Grădina cultivată biointensiv
Biodiversitatea este parte din sistemul biointensiv.
Biodiversitatea este parte din sistemul biointensiv.
Deşi desimea este foarte mare între plante, datorită solului fertil îmbunătăţit cu compost în fiecare an plantele se dezvoltă foarte bine şi obţinem recolte mari.
Deşi desimea este foarte mare între plante, datorită solului fertil îmbunătăţit cu compost în fiecare an plantele se dezvoltă foarte bine şi obţinem recolte mari.
Ridichi China Rose plantate semănate foarte des. Microclimatul creat sub frunzele plantelor menţine un sol viu, bogat în microorganisme. Un sol descoperit este expus intemperiilor, soarele evaporă rapid apa din sol, vântul erodează solul.
Ridichi China Rose plantate semănate foarte des. Microclimatul creat sub frunzele plantelor menţine un sol viu, bogat în microorganisme. Un sol descoperit este expus intemperiilor, soarele evaporă rapid apa din sol, vântul erodează solul.
Pe suprafeţe mici obţinem recolte mari !
Pe suprafeţe mici obţinem recolte mari !
Biodiversitate, plante companion benefice, care se ajută reciproc, nu intră în concurenţă pentru resurse.
Biodiversitate, plante companion benefice, care se ajută reciproc, nu intră în concurenţă pentru resurse.
Strat cu varză acompaniat de Love in mist
Strat cu varză acompaniat de Love in mist
Strat cultivat biointensiv cu ţelină şi praz, desimea plantelor nu dă nicio şansă buruienilor să crească.
Strat cultivat biointensiv cu ţelină şi praz, desimea plantelor nu dă nicio şansă buruienilor să crească.
Strat cu cartofi - în sistem biointensiv putem să reducem de 2 sau chiar 3 ori distanţele de plantare. Recolte mai mari pe suprafeţe mai mici.
Strat cu cartofi – în sistem biointensiv putem să reducem de 2 sau chiar 3 ori distanţele de plantare. Recolte mai mari pe suprafeţe mai mici.
Straturi cultivate biointensiv cu diferite soiuri de cartofi şi în mijloc sfeclă Eckendorf.
Straturi cultivate biointensiv cu diferite soiuri de cartofi şi în mijloc sfeclă Eckendorf.
Sfecle plantate la distanţe foarte mici.
Sfecle plantate la distanţe foarte mici.
Peste 40 de kg de sfeclă Eckendorf dintr-un de 3,6 mp cultivat biointensiv.
Peste 40 de kg de sfeclă Eckendorf dintr-un de 3,6 mp cultivat biointensiv.
Cultivarea în sistem biointensiv înseamnă plante mai multe pe suprafeţe mici, dar şi legume mai viguroase şi mai sănătoase. Unele legume ating dimensiuni impresionante, cum este cea din imagine (gulie de 9 kg, vânătă de 2 kg, sfeclă de 3-4 kg, câteva din recordurile din grădină).
Cultivarea în sistem biointensiv înseamnă plante mai multe pe suprafeţe mici, dar şi legume mai viguroase şi mai sănătoase. Unele legume ating dimensiuni impresionante, cum este cea din imagine (gulie de 9 kg, vânătă de 2 kg, sfeclă de 3-4 kg etc, câteva din recordurile din grădină).
Grădina cultivată biointensiv, în toamnă.
Grădina cultivată biointensiv, în toamnă.
30 kg de cartofi dulci recoltaţi dintr-un strat de 3,6 mp. Bonus şi câteva ridichi Minowase :).
30 kg de cartofi dulci recoltaţi dintr-un strat de 3,6 mp. Bonus şi câteva ridichi Minowase :).
Un nou record la cartofi dulci. Cel de anul trecut de 1,8 kg a fost doborât de acest exemplar de aproape 2,5 kg !
Un nou record la cartofi dulci. Cel de anul trecut de 1,8 kg a fost doborât de acest exemplar de aproape 2,5 kg !
Exemplare de cartofi dulci de peste 2 kg recoltate în octombrie.
Exemplare de cartofi dulci de peste 2 kg recoltate în octombrie.
Un principiu fundamentat de John Jeavons în sistemul biointesiv este şi utilizarea seminţelor cu polenizare deschisă, care se pot multiplica de la un an la altul, menţinând astfel biodiversitatea. Ne producem seminţele în fiecare an, iar această vânturătoare cu vacuum ne ajută în procesul de curăţare a seminţelor.
Un principiu fundamentat de John Jeavons în sistemul biointesiv este şi utilizarea seminţelor cu polenizare deschisă, care se pot multiplica de la un an la altul, menţinând astfel biodiversitatea. Ne producem seminţele în fiecare an, iar această vânturătoare cu vacuum ne ajută în procesul de curăţare a seminţelor.
Pentru menţinerea viabilităţii seminţelor, le păstrăm în recipiente de sticlă etanşe, la loc răcoros şi lipsit de lumină.
Pentru menţinerea viabilităţii seminţelor, le păstrăm în recipiente de sticlă etanşe, la loc răcoros şi lipsit de lumină.

2 comentarii la „Grădinăritul biointensiv sustenabil

  • 21/12/2017 la 6:27 PM
    Permalink

    Toate bune si frumoase, stii ca sunt o admiratoare de demult. Un singur lucru nu mi-e clar: cate persoane muncesc acolo? Nu la ferma noua, ci la gradina veche. Cati se ocupau si cam cate ore pe zi? Si care erau cheltuielile? Intreb pentru ca am incercat si eu o vreme ceva asemanator si la scara muuult mai mica si era numai si numai hobby. Daca era sa o iau sa vad cat cheltuiesc, mai bine ne lasam pagubasi din primul moment.

    Răspunde
    • 05/01/2018 la 10:07 PM
      Permalink

      In gradina veche cateva ore de munca la sfarsit de saptamana sunt suficiente, pe care le fac cu placere. Straturile inaltate se uda automat prin picurare, sunt umplute cu compost si mulcite, astfel ca buruienile sunt aproape inexistente, iar solul nu se sapa, deci efortul este foarte mic. Legat de ceea spuneti ca investitia nu merita, v-as contrazice totusi si va incurajez sa continuati. Beneficiile cultivarii legumelor in gradina proprie sunt multiple: aveti legume proaspete, sanatoase, faceti miscare, va deconectati de la stresul cotidian, descoperiti tainele minunate ale naturii etc. Intr-un cuvant sanatate ! Iar legat de investitie v-as da un exemplu – daca ar fi sa cultiv numai cartofi dulci pe cele 16 straturi inaltate (30 kg pe un strat) si inca 2 cicluri de culturi, unul primavara devreme (salata, ridichi, ceapa) si altul pana in decembrie (mizuna, tatsoi, pack-choi etc) dupa recoltarea cartofilor dulci, investitia s-ar amortiza in mai putin de un an !

      Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Translate »