Cât de sigure sunt pesticidele
Există o vorbă veche care spune că “Cine nu învaţă din istorie, riscă să o repete”. Însă unii o repetă la nesfârşit şi tot degeaba, iar prețul plătit de multe ori este mare.
Se știe că aplicarea pesticidelor conduce la distrugerea ireversibilă a biodiversității, a mediului în care trăim (aer, sol, apă), dar și că provoacă probleme grave de sănătate.
Toate pesticidele, atunci când apar pe piață, sunt considerate sigure de către producători, până la proba contrarie.
Un bun exemplu, din istorie, extrem de relevant în acest sens, este cel al DDT-ului (diclor-difenil-tricloretan), sintetizat prima dată în 1874 de Othmar Zeidler, un chimist austriac. În anul 1948 se acordă premiul Nobel lui Paul Hermann Müller, datorită faptului că descoperise eficiența DDT-ului ca insecticid împotriva dăunătorilor.
În 1950 s-a introdus pe piață cu mult entuziasm, fiind considerat atât de sigur că premierul Marii Britanii, Winston Churchill, îl considera un produs miraculos. La acea vreme se pomova intens pe toate canalele, iar cea mai șocantă reclamă care apăruse era a unui medic militar britanic, care mânca efectiv DDT cu lingura. Filmul se poate viziona la acest link https://www.youtube.com/watch?v=gtcXXbuR244
Deși la început a fost considerat foarte sigur, din anul 1970 s-a interzis în SUA și Europa, toxicitatea lui fiind dovedită după zeci de ani. În prezent sunt reziduri ale acestui pesticid în sol și în organismele a peste 90% din populația SUA, unde s-au acumulat de-a lungul timpului în țesutul adipos. Inspectorul ce ne certifică produsele cultivate la ferma Gardenbio, ne-a confirmat prezența DDT-ului în laptele prelevat pentru analize de laborator de la o fermă de vaci din Maramureș, ce urma să fie certificată ecologic în 2022.
Un studiu publicat în 2004 de către WWF (World Wide Foundation – organizație care are ca obiectiv principal educaţia de mediu, pentru un impact pe termen lung în coservarea naturii), la care au participat 14 miniștri ai sănătății și 34 deputați din Europa, a confirmat prezența în probele de sânge prelevate, la toți europarlamentarii, a unui cocktail chimic format dintr-o medie de 41 de substanțe chimice toxice, acumulate de-a lungul timpului în țesutul adipos, prin bioacumulare. Cea mai mare cantitate de reziduri toxice a fost găsită în sângele eurodeputatei ecologiste din Grupul Verzilor, respectiv 51 de reziduri toxice !
În fiecare an apar pe piață pesticide noi și declarate sigure, înlocuindu-le pe cele existente, care ulterior se dovedesc nesigure pentru sănătatea noastră și mediu sau nu mai fac față dăunătorilor (așa cum punem noi etichete). Aceștia devin tot mai rezistenți, apar super dăunători și super buruieni, se măresc dozele de substanțe active, se intră într-un cerc vicios, iar homo sapiens rămâne captiv în această luptă nebună, în care, deși câștigă bătălii pe termen scurt, niciodată nu va învinge în războiul absurd cu natura.
