Toate articolele

Terapie prin grădinărit

În urmă cu două secole, doar 3% din populația lumii locuia în mediul urban. În România, la începutul secolului XX, 80% din populație trăia în zona rurală, iar în prezent statisticile ne spun că doar 40% mai trăiesc la țară. Deși comparativ cu Occidentul stăm mai bine, acolo unde 80% trăiesc la orașe, trendul de migrare a populației spre oraș este evident și la noi, mai ales după 1990. Satele românești se depopulează, devin tot mai îmbătrânite, tinerii au plecat la oraș sau la muncă în străinătate, iar în urma lor au rămas bătrâni și casele pustii.

Raportat la perioada de când omul este legat de glie și cultivă pământul, dacă ar fi să rezumăm acest timp la o săptămână de șapte zile, 200 de ani înseamnă numai câteva secunde din ultima zi a săptămânii.

Revoluția industrială, dar mai ales agricultura intensivă mecanizată, au permis această migrație a populației spre marile orașe. Avantajele de natură economică, culturală, confortul oferit de orașe, vin la pachet cu un preț ce trebuie plătit traiului urban, acesta fiind sănătatea noastră fizică și mentală.

Dozele mici de stres acumulate zilnic în subconștient, din viața citadină, prin expunerea la aglomerație, zgomote, poluare, provoacă oboseală fizică și psihică, anxietate, depresie, suprimă sistemul imunitar.

Am devenit tot mai sedentari, facem tot mai puțină mișcare, stăm ore întregi în șezut în fața monitoarelor la locul de muncă, comunicăm mai mult virtual, utilizăm mașina pentru a ne deplasa, ne comandăm hrana la ușă, iar copii sunt tot mai dependenți și acaparați de tehnologie. De fapt, în prezent, majoritatea copiilor nu prea mai ies pe afară, ultimele statistici ne spun că aceștia își petrec în decurs de o săptămână mai puțin timp afară decât un deținut dintr-o închisoare de maximă siguranță. Un studiu recent arată că americanii își petrec 93% din timp într-o clădire sau pe scaunul unei mașini. Înclin să cred că nici noi nu suntem departe de acest procent.

Carl Jung ne spunea, cu ceva timp în urmă, că această rupere a omului modern de natură se plătește scump. Omul modern s-a dezrădăcinat de ancestral, de origini, deși, cum afirmă Jung, „Când un om are 50 de ani, numai o parte din el a existat o jumătate de secol. Cealaltă parte, care trăiește, de asemenea, în psihicul lui, ar putea avea milioane de ani.” Convingerea lui este că fiecare om ar trebui să aibă o bucată de pământ, pe care să o cultive, pentru a-și retrezi instinctele la viață.

Terapia prin grădinărit datează încă din sec. al XI-lea, Sfântul Bernard ne descrie grădinile azil din Franța de la Abbaye de Clairvaux, iar în prezent se derulează tot mai multe programe în cadrul spitalelor, școlilor, închisorilor sau pentru diferite persoane afectate de traume sau dependențe.

În ultimele decenii, numeroase studii confirmă avantajele terapiei prin grădinărit pentru sănătatea fizică și mentală. Grădinăritul îmbunătățește starea de spirit, crește stima de sine, reduce depresia și anxietatea, riscul de obezitate, hipertensiune, diabet sau boli cardiovasculare.

Din 2011, British Medical Association recomandă ca toate spitalele noi să aibă o grădină, în urma cercetărilor care au stabilit că pacienții din spitale care s-au bucurat de copaci sau o grădină, pe ferestrele spitalului, își revin mai repede decât pacienții care au văzut doar clădiri. Cei care au avut privilegiul de a privi natura și-au scurtat perioada de spitalizare, au avut mai puține complicații și au luat mai puține analgezice.

O grădină ne stimulează creativitatea, ne inspiră, poate fi privită ca o operă de artă vie, o putem asemăna cu pânza unui artist. Florile au inspirat mulți artiști, Claude Monet a descoperit în grădină o lume fascinantă a culorilor, liniștii și armoniei, afirmând că s-a îndrăgostit de această pasiune, pictura, datorită florilor.

Grădina nu se limitează doar la furnizarea legumelor necesare pentru consum, trebuie să aibă un rol multifuncțional, să încânte privirile prin forme și culori, simțurile prin miresme îmbietoare, să constituie un loc de liniște, relaxare și să ofere o vibrație înaltă. Pentru aceasta, cultivarea legumelor trebuie asociată cu plante aromatice și o gamă largă de flori anuale sau perene. Efectele terapeutice ale unei astfel de grădini asupra sistemului cardiovascular devin măsurabile în câteva minute, prin îmbunătățirea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, iar în maxim o oră are loc o reducere a nivelului de cortizol, hormonul stresului, care dacă rămâne ridicat o perioadă mai lungă conduce la diminuarea activității sistemului imunitar și afectează metabolismul glucozei și lipidelor.

Atunci când grădinărim, un alt beneficiu important este dat de expunerea la lumina soarelui, pielea intră în contact cu razele soarelui, iar organismul produce vitamina D. De asemenea, expunerea la soare, contactul cu solul din straturi, activitatea fizică desfășurată în grădină, contribuie la o stare de bine, prin creșterea activității unor neurotransimțători cum sunt dopamina, serotonina, oxitocina sau endorfinele.

Terapia prin grădinărit a reușit să vindece multe traume, mai ales a veteranilor de război și a contribuit seminificativ la reducerea ratelor de recidivă din rândul deținuților din închisori care s-au înscris în programe specializate de grădinărit, după eliberare. Dacă rata de recidivă după trei ani de la eliberarea deținuților era de 60-70%, prin aceste programe rata s-a redus la 10-20%, reușindu-se și o reintegrare în viața socială a acestora, mulți optând pentru activități la diferite ferme.

2 thoughts on “Terapie prin grădinărit

  • Buna ziua
    Tot pentru terapie personală am făcut anul acesta câteva straturi inaltate. Neavând compost le-am umplut cu un amestec de pământ de gradina, mranita si pământ cumpărat. Sunt făcute din lemn de brad, 1.2 pe 3 m lungime dar pentru ca imi doream sa fie mai rezistente le-am dat doar pe exterior cu un grund de lemn 3 in 1 (grund, baiț, lac). Desigur acum imi doresc sa nu o fi făcut. Credeți ca e o problema mare, e posibil ca anumite substanțe dăunătoare din acel grund sa ajungă in lugume?

    Răspunde
    • Dacă este numai pe exterior, nu-i atât de grav.

      Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.