De ce să cultivaţi muştarul în grădina ecologică

In primul rând recomand cultivarea muştarului în grădina pentru că este un excelent îngrăşământ verde ecologic. Ingrăşămintele verzi sunt o sursă importantă de nutrienţi în agricultura ecologică. Ele constau în împrăştierea uniformă a resturilor vegetale mărunţite provenite de la plantele verzi, care acţionează atât ca un strat protector de mulci cât şi ca un fertilizator (mulciul se transformă în compost). Muştarul se poate semăna până cel târziu la mijlocul lunii octombrie (germinează chiar şi la +1° C), incolteşte in 3-4 zile şi ajunge la mărimea recomandată pentru folosire ca îngrăşământ verde în 3-4 săptămani, crescând suficient pentru a fi tăiat şi utilizat ca mulci şi îngrăşământ înainte de venirea iernii. Rădăcinile se descompun în sol peste iarna ajutând la îmbunătătirea structurii solului.
De asemenea, cultivând această plantă puteţi renunţa la borcanele de muştar din supermaketuri, care din păcate conţin mai multe adaosuri decat muştarul propiu-zis. Iată de exemplu ce ingrediente am găsit intr-un borcan de muştar: boabe de muştar 16,2%, oţet de vin, zahăr, glucoză, sare iodată, ulei de floarea soarelui, amidon, condimente, agent de ingroşare (gumă xantan), maltodextrină, aromă artificială de muştar, colorant (betacaroten), apă. Vă puteţi produce muştar ecologic după diferite reţete, găsiţi pe internet o mulţime, cum ar fi cea veche a lui Alexandre Dumas (un mare consumator de muştar, dedicând condimentului în 1869 un adevărat studiu publicat în „L’Almanach Gourmand”) sau din boabe măcinate (40 g), o linguriţă de zahăr, bere atât cât să se formeze o pastă şi puţin piper. Reţeta pentru muştarul de Dijon: zeama unei cepe stoarse, un căţel de usturoi făcut mujdei, 130 g făină de muştar, 1 linguriţă ulei, 1 linguriţă sare, 400 g vin alb sec, plante aromate stoarse, apoi se mixează şi se lasă la rece.
 O altă intrebuinţare a boabelor de muştar este pentru obţinerea germenilor. Germenii din seminţe de muştar au gust uşor picant şi se servesc cruzi, în combinaţie cu puţină miere de albine, în amestec cu alte verdeţuri în salate sau ca ingredient în supe şi preparate culinare din legume. Aceştia au un conţinut bogat de vitamine (A, B1, B2, B12, C), enzime, proteine, clorofilă şi minerale (calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, fier, siliciu). Ca şi la toţi germenii şi vlăstarii, concentraţia acestor elemente active din seminţele de muştar creşte in urma procesului de incolţire, astfel vitamina B12 este mărită de câteva ori, iar cea de enzime creşte de aproximativ 20 de ori.

Germenii de muştar ajută la intărirea sistemului imunitar, combaterea asteniei de primăvara şi toamnă, regenerarea florei intestinale, în cazuri de convalescentă la refacerea organismului, creşterea poftei de mâncare,  stărilor de slăbiciune şi depresie.

Muştarul de cultură se poate semăna primăvara foarte devreme, folosind apa acumulată în sol în perioada de iarnă, sămânţa germinînd aşa cum am mai spus chiar la +1° C , plăntuţele tinere rezistând la geruri de pană la -5° C. Unele soiuri de muştar sunt rezistente chiar la temperaturi mai scăzute. Se seamănă pe rând la 5-10 cm, între rânduri la distanţa de 15-20 cm, la adâncimea de 1,5 cm pe terenurile umede şi de 2,5 cm pe cele uscate. Muştarul este rezistent la secetă şi ajunge la maturitate în 80-90 de zile, atingând o înăltime de 1-1,5 m, cand se pot recolta silicvele cu seminţe de culoare galben-brun. Planta nu este pretenţioasă la lumină, temperatură şi sol. Nu este indicat să se cultive după fasole, soia şi floarea-soarelui, deoarece au o boală comună, putregaiul alb.
Bolile mai frecvente ale muştarului sunt mozaicul şi mana cruciferelor, arsura rădăci­nilor, hernia rădăcinilor, putregaiul plantelor, putrezirea albă a tulpinilor şi rugina albă, iar dăunătorii cei mai periculoşi  sunt ploşniţa verzei, afidele, viespea rapiţei. Muştarul înflorit este un punct de atracţie pentru albine, prezenţa acestora ajută la polenizarea florilor şi la producţii mai mari chiar cu 25-50% .

Am cultivat anul acesta muştarul în grădina de la ţară intr-un strat de 6 m x 1,2 m şi am obţinut  2 kg de muştar (l-am semănat mai des), din care o parte il voi folosi anul viitor la semănarea a 2 straturi pentru îngrăşământ verde şi producerea seminţelor pentru sezonul următor, iar o altă parte o voi folosi la iarna pentru obţinerea germenilor. Păstrate în condiţii optime, durata de viaţă a seminţelor este de 4 ani.

Muştarul l-am semănat în martie şi am recoltat silicvele cu seminţe coapte la inceputul lunii iunie, stratul fiind astfel pregătit pentru următoarele culturi de toamnă.

 Seminte de mustar organic soiul Zlata, pentru germeni si vlastari Cultura de mustar cu tulpini florifere Dupa inflorirea mustarului se formeaza silicvele cu seminte Cultura mustar Stratul cu mustarPrima recolta de seminte de mustar

6 comentarii la „De ce să cultivaţi muştarul în grădina ecologică

  • 11/10/2015 la 11:04 AM
    Permalink

    Puteti sa recomandati o sursa buna de unde se pot cumpara boabe de mustar pentru plantat? Aproximativ ce cantitate intra la 100 mp pamant?

    Răspunde
    • 11/10/2015 la 12:42 PM
      Permalink

      Eu le-am cumpărat de pe organiccatalogue.com, sunt semințe ecologice si livreaza si in Romania. După ce le semănați in gradina, anul urmator veti avea semințele proprii, asa cum am facut si eu.
      Referitor la cantitatea de seminte nevesare pt. suprafata de 100 mp, depinde de ce urmariti, daca doriti pentru obtinerea semintelor recomand sa le semanati mai rar, daca doriti pentru ingrasamnt verde, puteti sa le semanati mai des.
      Va doresc succes !

      Răspunde
  • 16/05/2016 la 2:09 PM
    Permalink

    Observ ca ati plantat mustarul in alta parte si nu in gradina propriu zisa de legume. ati avut un motiv pentru asta?
    Ma gandesc sa plantez si eu in toamna in mare parte din gradina pentru a ajuta solul. Nu stiu insa daca e o idee buna avand in vedere ca anul urmator voi planta mai multe tipuri de legume..Ce parere aveti? Multumesc anticipat

    Răspunde
    • 16/05/2016 la 2:26 PM
      Permalink

      Mustarul l-am semanat anul trecut intr-un strat din gradina de la tara, in primul rand pentru obtinerea unei cantitati mai mari de seminte, pe care le folosesc ca ingrasamant verde si iarna la germeni. Ideea este f. buna, puteti sa-l semanati din toamna, din septembrie-octombrie, pana in decembrie va creste suficient cat sa fie un bun ingrasamant verde pentru sol. Asa voi proceda si eu in toamna aceasta.

      Răspunde
  • 16/05/2016 la 4:05 PM
    Permalink

    Ma gandesc totusi ca unele seminte se vor scutura si sunt sanse ca in anul urmator sa iasa pe ici pe colo cate o planta de mustar…

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Translate »