Rotatia culturilor

Rotatia culturilor se practica inca din Evul Mediu , se planta in 2 cicluri, al 3-lea fiind de „odihna”.

In cultivarea legumelor bio, rotatia culturilor este un principiu care se aplica obligatoriu, in primul rand datorita faptului ca bolile si daunatorii sunt specifice pentru anumite plante, iar cultivarea succesiva a acelorasi plante, in acelasi loc, va creste riscul ca ele sa fie infestate si anul urmator.

De asemenea, cerintele de nutrienti din sol sunt diferite, unele plante au nevoie de azot mai mult, altele de un sol mai sarac sau mai bogat, rotatia culturilor evitand saracirea solului cu elemente nutritive si crearea unui dezechilibru.

Pentru rotatia culturilor se tine cont de familia din care fac parte plantele, de nevoia de elemente nutritive din sol.

Gruparea principalelor legume dupa familii:

Cucurbitaceele – castravetii, pepenii galbeni si rosii, dovleceii, dovlecii, bostanii;

Solanaceele – cartofii, rosiile, ardeii, vinetele;

Cruciferele – varza, guliile, conopida, broccoli, hreanul, ridichile, cresonul;

Liliaceele – ceapa, usturoi, praz, sparanghel;

Leguminoasele – fasolea, mazarea, soia;

Umbeliferele – morcov, patrunjel, pastarnac, telina, marar, leustean, fenicul, hasmatuchi;

Compozitele – salata, tarhon, anghinarea, andiva;

Chenopodiaceele – sfecla rosie, spanacul, loboda;

Labiateele – cimbrul, busuiocul, magheranul.

Gruparea legumelor dupa familii stabileste si modul in care se asociaza (plante companion), acestea putand sa se influenteze pozitiv sau negativ. 

Dupa nevoia de ingrasamant din sol, legumele se grupeaza astfel:

– legume care au nevoie de un sol bogat in nutrienti :  solanaceele, cucurbitaceele, sfecla rosie;

– legume care au nevoie de un sol mediu : umbeliferele;

– legume care necesita un sol mai sarac:  liliaceele, cresonul, spanacul, salata.

Legumele cu boabe se pot folosi ca ingrasaminte azotate: mazarea, fasolea, lintea preiau azotul din aer si-l fixeaza in sol.

Se pot realiza mai multe scheme pentru rotatia culturilor, o varianta ar fi: in primul an cartofii (afaneaza solul), in al 2-lea an mazare, fasole (fixeaza  azotul in sol), in al 3-lea an plante consumatoare de azot, legumele cu frunze – cruciferele,  iar ultimul an liliacee si umbelifere care isi extrag elementele nutritive necesare din adancime.

Schema de rotatie a plantelor de mai sus este doar una din variante, se pot face diferite combinatii, eu de exemplu dupa ce am cules cartofii, am pus compost si am semanat morcovi. Compostul va asigura necesarul de nutrienti pentru morcovi dar si un sol afanat necesar pentru o dezvoltare optima a acestora.

De asemenea, dupa unele culturi mari consumatoare de nutrienti,  o varianta ecologica de echilibrare a solului este si semanarea plantelor verzi: mustar, lupin, trifoi. Acestea se incorporeaza in sol inainte de inflorire si vor ameliora fertilitatea solului, cu efect pe 2-3 ani. Ca experiment, voi semana intr-un strat seminte de mustar pentru a pregati culturile viitoare.

Plantele aromatice pot ramane in acelasi loc, nu sunt pretentioase pentru nutrientii din sol si nu atrag boli si daunatori, dimpotriva resping multi daunatori prin mirosul specific.