Răsadurile – de la sămânţă la plantarea în grădină
Anul acesta am reuşit să-mi realizez cele două răsadniţe din seră în luna februarie, faţă de anul trecut, când la mijlocul lunii ianuarie aveam deja prima răsadniţă. În urmă cu un an, din ianuarie am semănat deodată răsaduri de roşii, ardei şi vinete, dar am învăţat că răsadurile de roşii, care au crescut mult prea mari, trebuie să le decalez cu cel puţin o lună faţă de cele de ardei şi vinete. Deşi era bine ca vinetele şi ardeii să le seamăn în ianuarie, iar roşiile după o lună, în acest sezon le-am semănat toate în februarie. S-au dezvoltat foarte bine, iar acum sunt sănătoase, viguroase şi în curând pot fi plantate în straturile de afară.
Răsadnițele în pat cald, încălzite cu biocombustibil, se folosesc mai ales pentru a semăna plantele care germinează la temperaturi mai ridicate, cum sunt ardeii, vinetele, roşiile etc. Avantajul acestor răsadniţe, pentru care eu folosesc materie primă gunoi de cabaline , resturi vegetale, paie, este că sunt ieftine şi asigură pe durata compostării căldură, umiditate constantă, azot amoniacal şi CO2 .
În răsadniță se recomandă gunoiul de cabaline (neapărat să fie proaspăt, nefermentat), deoarece acesta asigură în procesul de compostare o temperatură constantă de 30-350C până la 40-50 zile, față de gunoiul de bovine care produce o temperatură până la 18-200C timp de 30-40 zile, iar cel de porcine doar 15-20 0C timp de 25-30 zile.
După ce am golit două straturi înălțate (raised bed) din seră, le-am umplut cu paie, resturi vegetale, gunoi proaspăt de cabaline, iar la sfârşit mraniţă, turbă și perlit. Gunoiul, paiele şi resturile vegetale (frunze de la varza Savoy şi kale ce mi-au supravieţuit în grădină peste iarnă) le-am udat bine pentru procesul de compostare (fermentație). La câteva zile temperatura din răsadniță s-a stabilizat la 20-25 0C la o adâncime de 10 cm, iar la 30 cm adâncime temperatura ajungea la 25-28 0C. În straturile din sera neîncălzită temperatura solului era doar de 8-100C.
Pentru monitorizarea parametrilor din răsadniță folosesc un gadget foarte util de la Parrot -Flower Power , care îmi transmite zilnic pe telefonul mobil conținutul de nutrienți, umiditatea și temperatura solului, precum și cantitatea de lumină primită de plante.
Substratul folosit pentru semănare este turba Bio Gramoflor, Obi, cu pH uşor acid, iar la repicare folosesc mraniţă, compost şi perlit.
Răsadurile le aerisesc zilnic, la 2 zile sunt udate seara cu apă preîncălzită în bazine, iar pentru fortificarea plantelor, la 14 zile le stropesc cu îngrăşământ foliar , compus din extract de alge şi macerat de urzică.
Înainte cu 1-2 săptămâni de a le planta în straturi, le călesc, pentru adaptarea la temperaturi mai scăzute şi lumină puternică. La începutul perioadei de călire se aerisesc bine, apoi înainte cu 2-3 zile de plantare le las afară atât ziua cât şi noaptea.
Bună ziua, stratul de mraniță (pus peste cel de gunoi de cal) cât de gros să fie? Mulțumesc!
Minim 20-30 cm.
Multumesc mult pentru raspuns. Voi incerca din nou la primavara pentru ca mi se pare cea mai buna varianta pentru a creste rasaduri.
Mult succes si dumneavoastra!
Bună dimineața, mulțumesc ptr. Sfaturi sunt bine venite, deoarece sunt la început de drum… Am fost marinar, bucătar… 40 de ani… Acum merg la părinți la țară să fac și ofac cu placere meseria de… GRĂDINAR.. BUNICUL era un bun grădinar, tata este un bun grădinar și eu să fiu sănătos.. Doru.
Am incercat in acest an sa fac rasadnita calda si nu prea mi-a reusit, in sensul ca nu a degajat caldura.
Banuiesc ca problema a fost balegarul de cal care a fost prea proaspat. Nu am reusit sa fac rost din timp ca sa-l tin ceva vreme sa se invecheasca ci l-am pus direct de sub cal :). Iar acum la 2 saptamani de cand am facut rasadnita temperatura nu a depasit 16 grade la 10 cm adancime.
Asta sa fi fost problema?
Ca in rest am respectat instructiunile dvs.
Daca balegarul nu este proaspat nu veti avea temperatura dorita si probabil aceasta a fost cauza ca ati avut doar 16 grade Celsius.
Cat trebuie sa fie grosimea stratului de balegar? Eu am pus doar 10 cm si din ce am mai citit trebuia mai gros.
Multumesc mult pentru informatiile pretioase.
Este bine sa fie mai gros, astfel va incalzi mai bine rasadnita. Recomand minim 40 cm. Important este sa fie gunoi proaspat. Succes.
Multumim !!!
Foarte util acest articol, multumim ca ne impartasiti si noua din experienta dvs.
Am o intrebare: tratati in vreun fel semintele inainte de a le semana? Am citit ca se tin la congelator cateva ore apoi in apa calda. Mult succes!
Noi nu tratam in niciun fel semintele. Probabil ce ati citit dvs. este o metoda care incearca sa simuleze conditiile din natura, samanta in mediul natural trece peste iarna, apoi cand vine caldura primavara, combinata cu umezeala din sol, favorizeaza germinarea.
Buna ziua,
As dori sa stiu de unde ati achizitionat turba Gramoflor si celelalte tipuri de pamant bio care apar in imagine.
Multumiri si toate cele bune!
Turba Gramoflor am achizitionat-o de la Agropotoki http://www.agropataki.ro/turba-bio-germana-70-l.html
Restul de la Obi si alte magazine de gradinarit din Ungaria, Austria.
La ce se foloseste zinnia si cosmos? Ce fel de plante sunt?
http://gardenbio.ro/carciumaresele-companionii-preferati-gradina-de-legume-din-acest-sezon/
Si eu am seminte de laPremier Seeds (rosii „Lucid Gem” ,”Blue Beauty” ,vinete :”MItoyo”,”Ping Tung” ,”Koreean Red”, „Turkish Orange”,dovlei „Kamo ,Kamo”). Mai am seminte si din mai multe alte locuri diverse seminte ( multi ardei ,mai ales iuti ,dovleci ,dovlecei ,rosii , …..). Ideea era ca anul acesta sa cultiv mai multe soiuri si sa-mi aleg cateva (mai gustoase ,mai rezistente) pe care sa le cultiv anul urmator adunandu-mi eu semintele . Vroiam sa intreb cum sa le plantez in asa fel incat sa nu se incruciseze ? La rosii de exemplu se pune problema incrucisarii pt ca am vreo 15-20 soiuri si chiar mi-ar fi greu sa le plantez foarte departe unele de altele ?
Ma bucur ca avem acelasi hobby :). Da, daca dorim sa recoltam seminte de la plantele cultivate, o problema este ca soiurile se hibridizeaza (încrucişează). Din păcate, se vând multe seminţe de amatori pe internet, dar nu avem garanţia că planta ce va răsări din aceste seminţe va păstra caracteristicile soiurilor, puritatea genetică specifică. Chiar şi la roşii, cultivarea mai multor soiuri în grădină duce la un procent mare de hibridizare, nu mai vorbim de crucifere, curcubitacee. Este mult de discutat pe această temă, este un subiect pe care îl studiez şi eu demult, sper să reuşesc să postez câteva articole despre cum putem să obţinem seminţe de la plante, astfel încât să nu se compromită puritatea genetică a soiului. Pentru izolarea soiurilor sunt mai multe metode: distanţe de izolare, bariere de protecţie, tehnici de izolare cu ajutorul cuştilor de izolare, cultivarea succesivă a soiurilor etc. Sunt multe variabile care influenţează riscul de polenizare încrucişată, de ex. într-o grădină ecologică acesta este mult mai ridicat, deoarece aici prezenţa polenizatorilor este mai mare, decât într-o grădină unde se aplică substanţe chimice. O carte bună ce o recomand este Seed to Seed scrisă de Suzanne Ashworth. Succes !