Soluții ecologice pentru a ține la distanță furnicile din grădină

Furnicile trăiesc în colonii, iar pentru majoritatea dintre noi mușuroaiele de furnici par simple aglomerări cu o activitate intensă, însă ele au o organizare foarte complexă care fascinează de multe ori prin asemănarea cu societatea umană. Profesorul dr. Dumitru Constantin Dulcan ne spune despre inteligența instictivă a acestor viețuitoare că „fiecare individ are un rol bine determinat și o morfologie adaptată funcției sale, deși toți provin din aceeași sursă originală – ouăle depuse de o singură matcă. Diferențierea aceasta genetică nu are nici astăzi o explicație satisfăcătoare.” 

În ultimii ani oamenii de știință au descoperit lucruri uimitoare despre furnici. Practica sclaviei o regăsim la unele colonii de furnici, care fac incursiuni la alte colonii pentru a captura ouă și larve, acestea vor deveni viitori adulți sclavi. Furnicile sclave vor căra în spate învingătorii, căutând locuri noi pentru colonie. De asemenea, furnicile știu să-și cultive propriile ciuperci în galeriile întunecate, ele consumă hifele care cresc în compostul obținut din frunzele aduse de la suprafață. Ba mai mult, la formarea de noi colonii, furnica îngrijitoare își duce spori de ciuperci pentru a cultiva și a se hrăni în continuare cu aceste hife.

De multe ori în grădină am observat că acolo unde erau colonii de afide, acestea erau protejate de colonii de furnici. Deoarece furnicile consumă multă energie, ele au nevoie de carbohidrați (zaharuri), pe care nu-l pot produce dar îl regăsesc la afide, substanță lipicioasă denumită mielat. Furnicile ating abdomenul de la afide cu piciorușele sau antenele,  astfel încât acestea să le ofere mult râvnita dulceață de mielat foarte bogată în zahăr.  În schimbul acesteia, furnicile le transportă în locuri noi pentru colonizare și le oferă protecție împotriva prădătorilor, cum sunt buburuzele.

La începutul grădinăritului ecologic am crezut că furnicile provoacă doar indirect daune, prin protejarea afidelor, dar cu timpul am constatat că ele nu refuză din meniul lor fructele, frunzele, legumele, chiar și rădăcinile acestora. Astfel am căutat soluții ecologice pentru a limita pagubele produse. Nu voi reuși eliminarea furnicilor din grădină, nici nu mi-am propus acest lucru, acestea au și beneficii în grădina ecologică, de aceea am încercat doar să deturnez invazia lor spre alte zone unde nu produc pagube sau acestea sunt minore și să limitez numărul de colonii.

Așa cum am spus, prezența furnicilor în grădină are și avantaje. Galeriile pe care le sapă afânează solul, ajută apa și aerul să ajungă la rădăcinile plantelor, copacilor. Pe lângă carbohidrați , furnicile au nevoie în dieta lor și de proteine pentru hrănirea reginei și a larvelor. Acestea le obțin prin consumarea altor insecte vii sau moarte, cum ar fi omizile sau larvele, care de multe ori sunt dăunători în grădină. Un alt rol benefic al furnicilor este și de polenizator, prin alipirea de corpul lor a grăunțelor de polen din anteră și împrăștierea lor pe stigmatele din apropiere.

Prima recomandare pentru a limita numărul furnicilor din grădină este să atrageți buburuze cât mai multe, am scris mai demult un articol despre buburuze, pe care îl puteți citi aici.  Prezența unui număr mare de buburuze va reduce semnificativ coloniile de afide, astfel furnicile nu vor mai fi ispitite de mielatul acestora.

O altă metodă 100% ecologică pe care o folosesc este aplicarea pe trunchiul pomilor, dar și pe unele plante cu tulpină mai groasă, a benzilor adezive. Furnicile vor fi oprite din traseul lor spre ramurile cu frunze invadate de afide, astfel acestea nu vor mai putea fi protejate și ajutate să formeze noi colonii. Recomand să se aplice aceste bariere adezive încă din luna martie, de când apar primele afide și să le păstrați până după recoltarea fructelor, conținutul ridicat de zahăr al acestora va fi o ispită prea mare pentru furnicile înfometate.

De asemenea, am mai folosit, dar mai rar, substanțe ce se bazează pe compusul ecologic spinosad, produs de fermentație al unei bacterii din sol (Saccharopolispora spinosa), inofensiv față de mediu și om.

Altă soluție ecologică pentru a ține la distanță furnicile din grădină constă în cultivarea în straturi a unor plante, cum ar fi usturoiul, busuiocul, menta sau pelinul, care prin mirosul lor puternic vor respinge multe insecte dăunătoare, printre care și furnicile. La baza pomilor fructiferi eu plantez pelin și usturoi, acesta din urmă are rol și de fungicid. Cultivați în straturi plante aromatice, cu miros puternic, acestea vor fi buni companioni la multe legume și vor ține la distanță dăunătorii.

Deturnarea atacului de la legume se poate realiza și cu ajutorul plantelor capcană, cum ar fi condurul doamnei sau bujorul, care vor fi mult mai atrăgătoare pentru furnici, decât legumele din straturi. Condurul doamnei este planta companion nelipsită din grădina mea, fiind prezentă aproape în fiecare strat.