Semințe tradiționale sau hibrid și GMO ?

Primăvara își intră timid în drepturi, iar pentru a ne bucura de recolte bogate, din februarie trebuie să începem lucrările pentru producerea răsadurilor în spații protejate. Alegerea semințelor este esențială, pentru a ne asigura că vom consuma legume sănătoase și gustoase. M-am gândit să scriu acest articol, din dorința de a împărtăși punctul meu de vedere legat de tipurilor de semințe pentru care optăm: tradiționale sau hibrid și modificate genetic.

Sper să nu plictisesc, dar aș începe mai întâi cu un scurt istoric. În urmă cu un secol, înainte de marea industrializare, populația se ocupa în mare parte de agricultură, țăranii își produceau hrană organică, sănătoasă, din semințele proprii, cultivând soiuri moștenite din generație în generație. Odată cu migrarea masivă a populației spre industrie, mai ales după cel de-al Doilea Război Mondial, agricultura a devenit tot mai intensivă, caracterizată prin mecanizare și utilizarea fertilizatorilor chimici, a erbicidelor, fungicidelor, insecticidelor, regulatorilor de creștere a plantelor etc. Companiile din industria chimică care produceau arme chimice și biologice în al Doilea Război Mondial, după terminarea acestuia, s-au reorientat  spre produse agrochimice, devenind în același timp și mari producători de semințe hibrid și GMO (modificate genetic). În prezent, când agricultura în țările dezvoltate a devenit superintensivă, doar 2 % din populație fiind implicată în acest sector, micii fermieri și țăranii fac față tot mai greu concurenței. Pentru ca aceștia să supraviețuiască, sunt nevoiți să renunțe la agricultura tradițională, la semințele tradiționale, consecințele fiind dramatice prin pierderea ireversibilă a varietățiilor ce alcătuiesc biodiversitatea.

Suzanne Ashworth ne spune în cartea ei „Seed to Seed”  că în SUA și Canada, în doar 3 ani, între 1984-1987 și-au închis afacerile 54 din 230 de producători de semințe tradiționale, ceea ce a însemnat pierderea pentru totdeauna a 943 de varietăți non-hibrid, adică 19% din totalul soiurilor vechi din aceste țări. Multe din aceste soiuri au fost adaptate la condițiile locale de câteva generații, în decursul a câtorva zeci sau sute de ani.

Din păcate, tendința actuală este de a ne pune în situația să primim hrana pe care ne-o dictează alții. În prezent, câteva corporații dețin o cotă de piață de peste 90% din semințele care ne produc hrana. Miza este uriașă, deoarece aceste semințe hibrid și GMO patentate și protejate de legi, nu se pot reproduce de la an la an ca și semințele tradiționale, hibrizii F1 trebuie cumpăraţi în fiecare an, semințele rezultate de la planta hibrid F1, moștenesc de regulă genele cele mai slabe ale părinților, acestea sunt fără putere de germinație, astfel colectarea semințelor F2 de la F1 nu are sens.  Cifrele de afaceri ale acestor mega corporații sunt fabuloase.  Anul trecut, tranzacția de preluare a grupului american Monsanto de către germanii de la Bayer, evaluată la 66 miliarde de dolari, a creat cel mai mare furnizor mondial de seminţe modificate genetic şi erbicide. De asemena, grupul elveţian Syngenta a acceptat să fie preluat de firma chineză ChemChina pentru 43 de miliarde de dolari, iar companiile americane din sectorul de agrochimie Dow Chemical şi DuPont prin fuzionare au dat naştere unui grup evaluat la 130 de miliarde de dolari. Până anul trecut, pe piaţa mondială a erbicidelor, Bayer era pe locul doi, cu o cotă de piaţă de 18%, în timp ce pe primul loc se afla Syngenta, cu 19% din piaţă. Monsanto este lider pe piaţa seminţelor, cu o cotă de piaţă de 26%, urmată de DuPont.

Dacă consultăm baza de date cu denumirile de soiuri înregistrate în CE , care pot fi comercializate, constatăm că peste 95% (roșii, castraveți etc) din acestea sunt hibrizi protejați de lege, ai acestor mari corporații. Puteți consulta această listă: click aici.

Dr. Vandana Shiva, o militantă pentru protecția mediului și drepturilor cetățenești, recompensată în anul 1993 cu Premiul Nobel alternativ ( premiul „Pentru o viață mai bună”), în “Declarația Libertății Semințelor” printre altele spune: “Semințele nu sunt o invenție. Viața nu este o invenție. Sămânța este sursa vieții , este nevoia de sine a vieții de a se exprima, de a se reînnoi, de a se înmulți, de a evolua în libertate deplină.” Este recunoscută pentru lupta pe care o duce în promovarea semințelor libere și împotriva patentării acestora de către corporații, pentru dreptul țăranilor de a le schimba liber între ei și împotriva răspândirii semințelor modificate genetic. Declarația pentru „Libertatea Semințelor” o găsiți aici http://seedfreedom.info/declaration-on-seed-freedom/ .

În Romania, asociația Eco Ruralis luptă pentru drepturile ţăranilor de a practica o agricultură la scară mică, neindustrială. Acestea includ dreptul de a folosi, înmulţi şi distribui seminţe tradiţionale, reglementarea strictă a biosecurităţii (fără organisme modificate genetic); păstrarea suveranităţii alimentare în România și respectul pentru sănătatea consumatorului. Am fost onorat ca anul trecut să mă înscriu în această asociație cu oameni deosebiți.  Una dintre inițiativele lăudabile ale acestei asociații este de a distribui gratuit semințe tradiționale la început de sezon. Detalii găsiți aici .

Aș încheia cu afirmația din www.seedfreedom.info : „Așa cum în prezent mega corporațiile doresc să ne controleze mâncarea, este imperativ ca noi să stăm uniți pentru  a proteja mâncarea, planeta și unul pe altul”. Atunci când vă propuneți să vă faceți o grădină, unde să vă cultivați hrana, aveți posibilitatea să alegeți între semințele hibrid, ale căror roade sunt frumoase, uniforme, rezistă mai bine în timp (sunt special adaptate la vânzarea în hipermaketuri) sau semințe tradiționale cu produse sănătoase care vă aduc aminte de gustul roșiilor din grădina bunicilor.

Seminţe tradiţionale găsiţi aici:

www.svgenebank.ro

www.semintetraditionale.com

www.seminte-romanesti.shopmania.biz

www.seminte-vii.ro

https://markossafta.sunphoto.ro

www.rareseed.com

Și nu în ultimul rând, puteți să va salvaţi semințele tradiționale de la un an la altul, iar articolul ce l-am scris despre cum îmi produc semințele sper  să vă fie de folos. Îl găsiți aici: https://gardenbio.ro/cum-recoltez-curat-si-pastrez-semintele/ .