Răsadurile – de la sămânţă la plantarea în grădină

Anul acesta am reuşit să-mi realizez cele două răsadniţe din seră în luna februarie, faţă de anul trecut, când la mijlocul lunii ianuarie aveam deja prima răsadniţă. În urmă cu un an, din ianuarie am semănat deodată răsaduri de roşii, ardei şi vinete, dar am învăţat că răsadurile de roşii, care au crescut mult prea mari, trebuie să le decalez cu cel puţin o lună faţă de cele de ardei şi vinete. Deşi era bine ca vinetele şi ardeii să le seamăn în ianuarie, iar roşiile după o lună, în acest sezon le-am semănat toate în februarie. S-au dezvoltat foarte bine, iar acum sunt sănătoase, viguroase şi în curând pot fi plantate în straturile de afară.

Răsadnițele în pat cald, încălzite cu biocombustibil, se folosesc mai ales pentru a semăna plantele care germinează la temperaturi mai ridicate, cum sunt ardeii, vinetele, roşiile etc. Avantajul acestor răsadniţe, pentru care eu folosesc materie primă gunoi de cabaline , resturi vegetale, paie, este că sunt ieftine şi asigură pe durata compostării căldură, umiditate constantă, azot amoniacal şi CO2 .

În răsadniță se recomandă gunoiul de cabaline (neapărat să fie proaspăt, nefermentat), deoarece acesta asigură în procesul de compostare o temperatură constantă de 30-350C până la 40-50 zile, față de gunoiul de bovine care produce o temperatură până la 18-200C  timp de 30-40 zile, iar cel de porcine doar 15-20 0C timp de 25-30 zile.

După ce am golit două straturi înălțate (raised bed) din seră, le-am umplut cu paie, resturi vegetale, gunoi proaspăt de cabaline, iar la sfârşit mraniţă, turbă și perlit. Gunoiul, paiele şi resturile vegetale (frunze de la varza Savoy şi kale ce mi-au supravieţuit în grădină peste iarnă) le-am udat bine pentru procesul de compostare (fermentație). La câteva zile temperatura din răsadniță s-a stabilizat la 20-25 0C la o adâncime de 10 cm, iar la 30 cm adâncime temperatura ajungea la 25-28 0C. În straturile din sera neîncălzită temperatura solului era doar de 8-100C.

Pentru monitorizarea parametrilor din răsadniță folosesc un gadget foarte util de la Parrot -Flower Power , care îmi transmite zilnic pe telefonul mobil conținutul de nutrienți, umiditatea și temperatura solului, precum și cantitatea de lumină primită de plante.

În răsadniță am semănat diferite soiuri de roșii, ardei, vinete, țelină, flori. După 2 săptămâni au ieșit primele plăntuţe de roșii și țelină, apoi vinetele și ardeii după aproximativ 3 săptămâni. În luna martie am repicat în pahare de 9x9x9,5 cm roşiile, apoi la început de aprilie vinetele, ardeii, ţelina.
În tăvițe alveolare am semănat praz, sfeclă roșie, varză timpurie, gulii, conopidă, kale, broccoli, salată, oca, alune de pământ, amarant, quinoa etc. Pentru o biodiversitate mare în grădină, atragerea de insecte, polenizatori, am răsaduri pentru multe soiuri de flori, cum ar fi cârciumărese, gălbenele, cosmos, lupin, rudbeckia, echinaceea, nasturtium, limonium, titonia, agastache, latyrus, salvie, plante aromatice etc.
Ca noutăţi în acest sezon voi testa plante mai puţin cunoscute şi cultivate la noi, cum ar fi cocona, berry naranjila, otricoli, dwarf tamarillo, turmenic. Acestea le-am semănat în alveole, iar din luna mai le voi planta în grădină.

Substratul folosit pentru semănare este turba Bio Gramoflor, Obi, cu pH uşor acid, iar la repicare folosesc mraniţă, compost şi perlit.

Răsadurile le aerisesc zilnic, la 2 zile sunt udate seara cu apă preîncălzită în bazine,  iar pentru fortificarea plantelor, la 14 zile le stropesc cu îngrăşământ foliar , compus din extract de alge şi macerat de urzică.

Înainte cu 1-2 săptămâni de a le planta în straturi, le călesc, pentru adaptarea la temperaturi mai scăzute şi lumină puternică. La începutul perioadei de călire se aerisesc bine, apoi înainte cu 2-3 zile de plantare le las afară atât ziua cât şi noaptea.

Straturile înălţate din seră le golesc pentru a le umple cu biocombustibil - gunoi de cabaline, paie, resturi vegetale Straturile înălţate din seră le umplu cu gunoi de cabaline, paie, resturi vegetale Straturile înălţate din seră le umplu cu gunoi de cabaline, paie, resturi vegetale Straturile înălţate din seră le umplu cu gunoi de cabaline, paie, resturi vegetale Penultimul strat cu mraniţă Penultimul strat cu mraniţă Ultimul strat cu turbă ecologică OBI Ultimul strat cu turbă ecologică OBI Bazinele cu apă preîncălzită, din seră, pentru udarea răsadurilor Cele două răsadniţe pregătite pentru semănat Etichetele pentru identificarea soiurilor - peste 40 de roşii, 20 de vinete şi ardei Seminţe de roşii heirloom (tradiţionale) netratate sau modificate genetic
După câteva zile temperatura în răsadniţă ajunge la 20-25 grade Celsius
În straturile din sera neîncălzită, temperatura în februarie este doar 8-10 grade Celsius Sistemul de monitorizare Flower Power din răsadniţă După 2 săptămâni de la semănare apar primele răsaduri de roşii Ceva mai târziu, la 3 săptămâni ies şi cele de ardei
Răsaduri de praz, mazăre, sfeclă, în alveole de plastic
Răsaduri de varză în pahare de plastic Răsaduri de mangold în pahare de plastic Răsaduri de castraveţi Răsaduri de ardei, după repicare în pahare de 9x9x9,5 cm
Răsaduri de amarant
Răsaduri de salată, varză, zinnia etc.Răsaduri repicate de ardei şi ţelinăRăsaduri de alune de pămăntRăsaduri de oca - 10 soiuri noi Răsaduri de physalisRăsaduri de ţelină după repicareRăsaduri de ardei, cartofi dulci şi roşiiRoşiile înainte de repicareRoşiile înainte de repicareRoşiile după repicare şi plantare în pahare de plasticRăsaduri de kale, varzăRăsaduri de sfeclă roşie şi prazRăsaduri diverseRăsaduri de cosmosRăsaduri de zinnia
Răsaduri de vinete şi roşii
Răsaduri de lavandăSubstraturi pentru răsaduri şi îngrăşăminte 100% ecologice folosite în grădinăŞi în sfârşit, răsadul ajunge în strat După plantare se udă cu apă de ploaie

4 comentarii la „Răsadurile – de la sămânţă la plantarea în grădină

  • 24/04/2017 la 7:16 AM
    Permalink

    Si eu am seminte de laPremier Seeds (rosii „Lucid Gem” ,”Blue Beauty” ,vinete :”MItoyo”,”Ping Tung” ,”Koreean Red”, „Turkish Orange”,dovlei „Kamo ,Kamo”). Mai am seminte si din mai multe alte locuri diverse seminte ( multi ardei ,mai ales iuti ,dovleci ,dovlecei ,rosii , …..). Ideea era ca anul acesta sa cultiv mai multe soiuri si sa-mi aleg cateva (mai gustoase ,mai rezistente) pe care sa le cultiv anul urmator adunandu-mi eu semintele . Vroiam sa intreb cum sa le plantez in asa fel incat sa nu se incruciseze ? La rosii de exemplu se pune problema incrucisarii pt ca am vreo 15-20 soiuri si chiar mi-ar fi greu sa le plantez foarte departe unele de altele ?

    Răspunde
    • 24/04/2017 la 11:44 AM
      Permalink

      Ma bucur ca avem acelasi hobby :). Da, daca dorim sa recoltam seminte de la plantele cultivate, o problema este ca soiurile se hibridizeaza (încrucişează). Din păcate, se vând multe seminţe de amatori pe internet, dar nu avem garanţia că planta ce va răsări din aceste seminţe va păstra caracteristicile soiurilor, puritatea genetică specifică. Chiar şi la roşii, cultivarea mai multor soiuri în grădină duce la un procent mare de hibridizare, nu mai vorbim de crucifere, curcubitacee. Este mult de discutat pe această temă, este un subiect pe care îl studiez şi eu demult, sper să reuşesc să postez câteva articole despre cum putem să obţinem seminţe de la plante, astfel încât să nu se compromită puritatea genetică a soiului. Pentru izolarea soiurilor sunt mai multe metode: distanţe de izolare, bariere de protecţie, tehnici de izolare cu ajutorul cuştilor de izolare, cultivarea succesivă a soiurilor etc. Sunt multe variabile care influenţează riscul de polenizare încrucişată, de ex. într-o grădină ecologică acesta este mult mai ridicat, deoarece aici prezenţa polenizatorilor este mai mare, decât într-o grădină unde se aplică substanţe chimice. O carte bună ce o recomand este Seed to Seed scrisă de Suzanne Ashworth. Succes !

      Răspunde
  • 26/04/2017 la 8:09 AM
    Permalink

    La ce se foloseste zinnia si cosmos? Ce fel de plante sunt?

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Translate »