Râmele și compostul

Râmele prezinta o importanta deosebita in formarea compostului, a solului in general. Râmele au capacitatea de a transforma resturile vegetale, prin excretiile acestora, in cel mai bun ingrasamant pentru gradinaritul ecologic, acesta fiind compostul.

La noi in tara cunoastem 2 specii de râme. Cele negricioase, albastrui-verzui, care se gasesc la adancimi mai mari, de pana la 3 m si  râmele de culoare rosu-purpuriu, acestea traiesc in straturile superioare ale solului unde consuma materiile vegetale mai putin descompuse, ele regasindu-se si in procesul de compostare. In perioada de seceta prelungita râmele se retrag in straturile adanci, in stratul mineral, incolacite in forma de spirala unde intra in repaus. De aceea, este recomandat ca materia prima pentru compost sa fie regulat udata in perioadele de seceta, dar nu in exces.

Dintre principalele beneficii al râmei, amintim:

– ajuta la marirea cantitatii de substante minerale din sol;

– consuma resturile vegetale, avand un rol foarte important in procesul de compostare;

– restructureaza solul mineral;

– ajuta la aerisirea solului, compostului, acesta avand nevoie de aer pentru realizarea procesului de compostare;

– stimuleaza inradacinarea plantelor;

– imbunatateste circulatia apei in sol;

– sporeste rezistenta solului la spalare si eroziune.

In urma consumului de resturi vegetale din lada de compost, in urma procesului de digestie, din materiile organice si vegetale descompuse, precum si din particule de sol, se formeaza argila humica si substantele mucilaginoase, iar masa excretiilor poate ajunge la cantitati impresionante, de la 10 pana la 80 de tone la hectar. Excretiile râmelor ajuta la formarea unui mediu propice pentru bacteriile producatoare de humus, pentru ciuperci si pentru radacinile plantelor.

Excretiile râmelor contin cele mai importante elemente nutritive  pentru dezvoltarea legumelor. Fata de un sol normal, acestea au o cantitate de 7 ori mai mare de azot asimilabil, de 11 ori mai mult potasiu, de 2 ori mai mult calciu, de 7 ori mai mult fosfor si de 6 ori mai mult magneziu. Râmele aduc calcarul de la adancimi mai mari si elibereaza carbon si oxigen in urma procesului de digestie. Râmele moarte imbogatesc compostul cu nutrienti,  ajutand astfel activitatea biologica a legumelor, acestea vor fi mai sanatoase, mai gustoase si se vor dezvolta mai bine.

Asadar, pentru accelerarea procesului de compostare, nu ezitati sa aduceti cat mai multe râme in lada de compost.

Râmele de culoare rosu-purpuriu au un rol important in procesul de compostare si in imbogatirea compostului cu nutrienti

5 comentarii la „Râmele și compostul

  • 23/09/2014 la 9:14 AM
    Permalink

    Noi am cumparat din alea mai mici si mai rosii, cele pentru pescari. Se pare ca alea sunt cele mai bune. Am luat de doua ori, cam la interval de 2 ani. Pe urma n-am mai luat, pentru ca sunt destule. Daca intorci o lopata vezi cel putin 20.

    Răspunde
    • 23/09/2014 la 9:32 AM
      Permalink

      Da, ai dreptate, cum am scris si eu in postare, acelea sunt cele mai bune pentru compost. Asa am procedat si eu ca tine Iulia, am cumparat cateva cutii de la magazin specializat de pescuit si le-am pus in compost. Daca au conditii bune ele se inmultesc foarte repede. Magazinul online de unde imi cumpar eu semintele de legume, pe langa seminte, buburuze si altele mai vand si râme pentru compost.

      Răspunde
      • 23/09/2014 la 10:55 PM
        Permalink

        Alea, mic, rosii, sunt ramele obisnuite de compost sau de gunoi de grajd. Vin singure! Cele mari, deschise la culoare, nu stau in compost.

        Răspunde
  • 22/09/2014 la 10:36 PM
    Permalink

    Ramele vin singure. Tot ce le trebuie este materia organica nedescompusa sau in curs de descompunere + apa.
    Am gasit rame chiar si pe asfalt, sub un strat de frunze de nuc umede.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Translate »