Best 2Combatere bio dăunători și boli

Prepararea extractelor vegetale prin fermentare, pentru gradina ecologica

Anul trecut, cand am preparat primul extract de urzica, dupa ce l-am lasat la fermentat vreo 2 saptamani intr-un recipient in bataia soarelui, am obtinut de fapt o zeama de urzica, cu un miros  ingrozitor, pe care l-am simtit aproape o saptamana. Insa, dupa ce m-am documentat mai temeinic, din experienta unor profesionisti in gradinaritul ecologic, mi-am dat seama ca primele solutii obtinute pe baza de extracte vegetale pe care le-am preparat au fost de fapt o zeama, plantele au ajuns sa putrezeaza, din acest motiv au emanat si un miros insuportabil, mai ales cele de urzica.

Cele mai bune sfaturi de care am tinut cont anul acesta le-am luat de la Jean Claude Chevalard, un profesionist in domeniu care a scris cartea „Secretele urzicii”, dar si de la alti pasionati care au experimentat zeci de ani tehnici de obtinere a extractelor vegetale.

In primul rand, extractele vegetale au rolul de a stimula cresterea plantei si de a-i intari sistemul imunitar. Enzimele continute de extractele vegetale preparate corect, activeaza o molecula denumita elicitor, care declanseaza mecanismele de aparare ale plantei, sporindu-i rezistenta fata de agentii patogeni (virusi, bacterii, ciuperci). Elicitorul  este o substanta care induce fitoalexine, compusi biochimici sintetizati de plante, similari anticorpilor din corpul uman. Fitoalexinele apar cand planta este infectata sau se afla sub influenta unui elicitor si rolul lor este de a bloca inmultirea si raspandirea agentului patogen prin distrugerea celulelor vegetale invadate, celule care constituie sursa de hrana a patogenului.

De multe ori am observat in gradina ca plantele mai vulnerabile la boli si dauntori sunt acelea cu un sistem imunitar slabit, mai putin viguroase, deoarece nu au conditii optime de dezvoltare (sol cu deficiente de nutrienti, pH , lumina, umiditate si temperatura necorespunzatoare, etc), . Plantele sanatoase reusesc de multe ori sa reziste in lupta cu agentii patogeni, lumea plantelor se aseamana din acest punct de vedere foarte mult cu organismul uman.

Utilizarea extractelor vegetale in gradina ecologica nu este un panaceu pentru bolile si daunatorii care apar la plante, nici nu este cazul sa incercati sa eliminati complet agentii patogeni, important este sa-i tineti sub control, iar pagubele sa le mentineti in limite rezonabile. Stropirea plantelor cu substante chimice conduce la marirea rezistentei parazitiilor si agentilor patogeni, la cativa ani fiind necesara schimbarea compozitiei acestor solutii chimice. In lupta cu natura omul nu va castiga niciodata.

Extractele vegetale, pe langa rolul biostimulator, de intarire a sistemului imunitar al plantei, actioneaza si ca insecticide si fungicide sau resping daunatorii care invadeaza plantele, cel mai indicat este sa le folositi preventiv.

Avantajele extractelor prin fermentare, fata de macerate, decocturi sau infuzii sunt ca produc prin procesul de fermentatie o serie de bacterii si enzime benefice solului si plantelor, au efect de stimulare, de intarire a imunitatii, actioneaza rapid si se pot pastra o perioada mai indelungata.

La prepararea extractelor vegetale prin fermentare, pentru gradina ecologica, trebuie sa tineti cont de cateva principii.

Folositi apa de ploaie, este cea mai buna, mentinuta la temperaturi de 15-25 grade Celsius, o puteti colecta de pe acoperisuri, in butoaie de lemn. Atentie la acoperisurile de azbest, nu este indicat sa colectati apa de ploaie de pe placile de azbociment, acestea sunt cancerigene. Apa de la robinet contine clor si calcar, clorul este un dezinfectant puternic, distrugand actiunea bacteriilor din solutia preparata. Calcarul infunda stomatele frunzelor si impiedica stimularea cresterii acestora (procesul de fotosinteza al plantei).

Ca si recipient de preparare a extractelor de plante se recomanda un vas din plastic (ideal din inox), sa aiba un volum de minim 50 l, acoperit cu un capac, dar sa nu fie etans.

Se aplica raportul 1 kg de plante la 10 l de apa, care poate fi multiplicat in functie de cantitatea de plante de care dispuneti.

Cu cat temperatura este mai ridicata, procesul de fermentatie este mai rapid, acesta poate dura de la 5 la 30 de zile, in functie de tipul plantei folosite si de temperatura. Procesul de fermentatie la extractul de urzica dureaza maxim 2 saptamani. Eu l-am obtinut in 7-10 zile.

Nu puneti vasul afara in bataia soarelui. Vara, cand temperaturile sunt foarte ridicate, plantele din recipient vor putrezi foarte repede si nu veti obtine un produs fermentat corespunzator. De asemenea, enzimele din extractele fermentate, la temperaturi de peste 40 de grade isi pierd proprietatile, la peste 100 grade Celsius rolul lor de catalizator al celulelor dispare.  Locul ideal este un garaj, cu temperatura constanta (intre 15-25 grade Celsius), ferit de lumina.

Amestecati in fiecare zi cel putin o data preparatul, bulele care se ridica la suprafata indica faptul ca are loc procesul de fermentatie. In momentul in care nu mai apar aceste bule de aer, procesul de fermentatie s-a finalizat, iar in maxim 2 zile (vara imediat dupa finalizarea fermentarii) extractul trebuie filtrat (pentru a nu infunda duzele de la aparatul de stropit), pus in sticle inchise etans si pastrat la rece intr-un beci, ideal in frigider, unde se pot pastra si pana la un an.

Nu amestecati niciodata in acelasi vas mai multe tipuri de plante deoarece acestea au perioade de fermentare diferite, iar unele chiar blocheaza procesul de fermentatie, cum ar fi cimbrul, vetricea sau salvia. Plantele proaspat culese se maruntesc cu o foarfeca de gard sau cu un topor pe un suport de lemn (cum procedez eu), pentru a extrage mai bine substantele active constituite din uleiurile volatile. Aceasta operatie este foarte importanta, mai ales la plante cu tesuturi tari, cum sunt feriga, socul, rubarba, pelinul, lavanda.

Plantele cele mai folosite pentru prepararea extractelor prin fermentare sunt: urzica, tataneasa, coada calului si feriga.

Extractul fermentat obtinut, pentru stropirea pe plante ca ingrasamant foliar, se dilueaza la 5% cu apa de ploaie iar pentru ingrasamant solubil pe sol sau accelerarea procesului de compostare (urzica, tataneasa) se dilueaza la 10%.

Tataneasa pentru extract vegetal Feriga pentru extract vegetal Feriga maruntita pentru extract vegetal Urzica pusa la fermentare Urzica in faza de fermentare - bulele de aer se ridica la suprafata Sticle inchise etans cu extract de urzica Sticle cu extract de urzica puse la pastrare in frigider

15 thoughts on “Prepararea extractelor vegetale prin fermentare, pentru gradina ecologica

  • Multumesc pt acest web. inf. foarte utile. Chiar si in Canada sunt folositoare aceste sfaturi

    Răspunde
  • Cum combateti mana rosiilor si a castravetilor cu solutii biloogice?

    Răspunde
  • Am inteles, desigur, am citit. Intrebarea e: se poate folosi sau in starea asta dauneaza?

    Răspunde
    • Nu cred că dăunează nici în starea asta, la început, primele macerate le-am ținut și eu prea mult să fermenteze, emanând un miros îngrozitor. Le-am folosit chiar și așa la plantele din grădină și nu am avut probleme. Succes :)!

      Răspunde
  • E prima data cand am facut acest macerat de urzica dar miroase groaznic. Il pot folosi sau am gresit ceva in procedura?

    Răspunde
    • Am scris in articol despre maceratul de urzici, ca daca se prepara corect, mirosul este mult mai suportabil.

      Răspunde
  • Cat de des pulverizati plantele? Va intreb deoarece in unele publicatii se recomanda saptamanal, iar in altele la interval de doua saptamani.

    Răspunde
    • La 2-3 săptămâni consider că este suficient să le stropiți cu macerat de urzică.

      Răspunde
  • Aceste plante folosite la extracte se pot culege tot timpul anului? Coada calului daca îmi trebuie in iulie o mai gasesc pe câmp? Dar urzica?

    Răspunde
    • Da, le gasiti din primavara pana toamna tarziu si le puteti culege pentru extracte.

      Răspunde
  • De ce nu utilizati tocatorul pentru maruntire? Ar fi prea marunt tocate?
    Foarte clare informatiile!
    E foarte importanta diferenta intre fermentare si putrezire.

    Răspunde
    • Folosesc tocator Viking pt maruntirea crengilor, etse o idee de care voi tine cont. Multumesc :)!

      Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.