Insecte benefice în grădina ecologică

Pentru practicarea grădinaritului ecologic este foarte important să menținem biodiversitatea ecosistemului pe terenul unde dorim să cultivăm, iar cu ajutorul insectelor prădătoare să asigurăm un echilibru în controlul dăunătorilor. Utilizarea insecticidelor pentru combaterea dăunătorilor, pe lângă efectele nocive asupra legumelor, fructelor și cerealelor, prin asimilarea de substanțe chimice nocive organismului, conduce din păcate la distrugerea întregului ecosistem (microorganisme din sol, insecte etc.).  Pentru a recurge la această metodă de combatere naturală a dăunătorilor, trebuie să identificăm care sunt insectele benefice, să le protejăm, apoi să știm cum să le atragem în grădina noastră. În general, insectele benefice sunt atrase de florile cu polen şi nectar, în special cele din familia Asteraceae și Umbelliferae.

Nu vom reuși să scăpăm definitiv de insectele dăunătoare, și ar fi fără sens să ducem o luptă cu natura, mai ales că unele insecte sunt benefice în faza de adult și dăunătoare în stadiul de larvă (viermele roșiei), unele nu fac diferențieri în meniul lor, devorează atât dăunători cât și insecte benefice (Călugărița – Mantis religiosa), iar altele în stadiul de adult ajută la polenizare, larvele ajută la accelerarea procesului de compostare, dar sunt dăunătoare în straturile de legume (gândacul Cetonia aurata). Este important să menținem un echilibru între numărul insectelor dăunătoare și al celor benefice.

De asemenea, un rol important pentru a obține recolte bogate și sănătoase, îl reprezintă polenizarea plantelor entomofile (polenizate cu ajutorul insectelor). Pentru aceasta trebuie să atragem în grădină insectele care asigură polenizarea, cum sunt albinele, cu o pondere de 75-80%, 8% bondarii, 3,5% furnicile, iar restul diferite diptere, coleoptere etc.

Voi prezenta câteva dintre insectele benefice pe care le-am identificat în grădina mea, fără să am pretenția că acestea sunt cele mai importante, cu siguranță mai există multe altele, pe care urmează să le descopăr.

Buburuza (gărgărița)

Ea își face prezenta în grădină acolo unde există o sursă de hrană din abundență, constituită în special din afide, dar consumă la fel de bine insecte cu dimensiuni mai mici, cum ar fi acarieni, păianjeni, musculițe de seră, păduchi țestoși (lânoși). Primăvara, imediat după ce zăpada se topește și se încălzește, buburuza începe să se hrănească cu diferite ouă de insecte.

O buburuză poate să depună până la 700 de ouă, în grupuri de câteva zeci, de obicei acestea le depun pe partea inferioară a frunzelor, iar după o săptămână apar primele larve ce seamănă cu un mic aligator cu 6 picioare. Larva năpârlește de 4 ori, iar după 3 săptămâni se transformă în pupă. La o săptămână, din acestea ies buburuzele.

Consumă până la 60-70 de afide într-o zi, iar pe toată durata vieții, de un an (ciclul vieții se termină după depunerea ouălor),  până la 4000 de afide. În stadiul de larvă se hrănește cu 600, până la 900 de afide.

Ca o curiozitate, pentru a confirma importanța acestei insecte în grădina ecologică, în Marea Britanie, pe magazinul online www.organiccatalogue.com se vând 100 de larve de buburuză la prețul de 19,95 lire sau 25 de buburuze adulte la prețul de 17,95 lire !!! Din păcate, am cunosc chiar eu persoane, care din lipsă de informare, le-au considerat dăunători în grădină, aplicând tratamente cu insecticide pentru combaterea lor.

Chrysopa

Sunt utile în grădina ecologică deoarece larvele acestora se hrănesc cu afide, ouă de molii, omizi mici, păianjeni, tripși, musculițe albe etc. Insectele din familia Chrysopa se hrănesc cu nectar și polen de flori, ajutând astfel la polenizare.

Syrphidele

Acestea sunt o familie de insecte, care seamănă cu o albină mică, cu abdomenul negru cu dungi galbene. În stadiul de larvă este o mare devoratoare de afide. O regăsim deseori în jurul florilor, pe care le caută pentru nectar şi polen, contribuind astfel și la polenizarea plantelor.

Viespile

Deși nu au o reputație prea bună, sunt insecte benefice în grădina ecologică. Pe lângă faptul că ajută la polenizare, se hrănesc cu afide, viermi, omizi, larve, musculițe albe etc.

De asemenea, unele specii de viespi (paraziți) își depun ouăle în interiorul insectelor dăunătoare, iar când ies din ouă, puii încep să se hrănească din insectele parazitate, omorându-le.

Muștele

Muștele din familia Tachinidae, cu abdomenul în nuanțe verzui, maroniu, galben, ochii mari și mai roșii decât muștele de casă, sunt benefice în grădină pentru că se hrănesc cu omizi și viermi. Ajută și la polenizare, fiind atrase de florile cu polen și nectar.

Călugărița (Mantis religiosa)

Deși are o înfățișare stranie, este o insectă utilă în grădină. Datorită dimensiunilor sale mari, în comparație cu alte insecte, atacă orice dăunători. Dezavantajul acesteia este că atacă tot ce îi iese în cale, fiind un prădător care nu alege, devorează atât insectele dăunătoare, dar și pe cele utile.

Gândacul Cetonia aurata

Beneficiul larvelor de Cetonia aurata este echivalent cu cel al râmelor din compost, ele transformă materia organică, deșeurile vegetale, în compost. Larvele cresc foarte repede, se transformă în pupă în iunie-iulie, ciclul de viață fiind de 2 ani. Adulții își fac apariția în zilele însorite din primăvară, până în iunie-iulie. Împerecherea adulților are loc în primăvară, femela gândac depune ouă în materie organică în descompunere și apoi moare. Ouăle se vor transforma în larve și vor fi de mare ajutor în lăzile de compost, până la începutul verii următoare, când se vor transforma în pupe.  Gândacul Cetonia aurata are rolul de polenizator al florilor, acesta hrănindu-se cu polen și nectar, putând fi văzut în număr mare pe florile de liliac, soc, trandafir (se mai numește și gândacul trandafirilor) și alte plante.

Pagubele ce le pot provoca larvele sunt atunci cand le aduceti odata cu compostul în straturile din gradină. Ele vor devora cu cleștii puternici rădăcinile plantelor din grădină, începând de la salate, vărzoase, flori, în special rădăcinile de plante tinere, mai ales cele de răsaduri.

Larvă și pupă de gândac Cetonia aurata în lăzile de compost


Larva de gândac Cetonia aurata a distrus rădăcina de varză Gândacul Cetonia aurata polenizează florile plantelor


Chrysopa pe florile de morcovCălugăriță (Mantis religiosa)

Musca florilor din familia Syrphidelor




Muscă din familia Syrphidelor


Polenul și nectarul florilor de umbelifere atrag multe insecte benefice în grădină - viespi, muște Mylabris, Chrysopa etc.



Florile de fenicul atrag insecte polenizatoare - viespi, albine etc.Buburuza devorează afidele
Buburuza își depune ouăle între coloniile de afide


Larvă de buburuză, cel mai mare devorator de afide.Polenizatori (albina salbatică) atrași de florile de pack choi


Albinele, cei mai importanți polenizatori ai plantelor, atrase de florile de lupin

2 comentarii la „Insecte benefice în grădina ecologică

  • 30/04/2017 la 8:35 AM
    Permalink

    Buna ziua
    Stiti cumva daca gandacul Cetonia aurata se hraneste cu florile arbustilor fructiferi? Avem cateva exemplare in cultura si ma tem sa nu afecteze productia arbustilor.
    Multumesc

    Răspunde
    • 30/04/2017 la 4:39 PM
      Permalink

      Nu am văzut până acum să se hrănească cu florile arbuştilor, doar culege polenul din acestea, ajutând astfel la polenizare.

      Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Translate »