Cum se obține compostul

Compostul este cel mai bun ingrasamant ecologic. Acesta s-a utilizat inca din antichitate, iar in occident este denumit si gold brown pentru valoarea lui in culturile bio. Natura este cel mai bun exemplu de realizare a compostului , in procesele biologice din paduri, la straturile superioare ale solului. Frunzele cazute toamna se descompun cu ajutorul microorganismelor din sol, transformandu-se in stratul de humus care asigura fertilitatea si sanatatea solului. Compostul este de fapt humus obtinut prin descompunerea resturilor vegetale.
Un sol bogat in humus prezinta o culoare inchisa, o textura faramicioasa si un miros de pamant de padure proaspat.

Avantajele unui sol bogat in humus:
– incoltirea si inradacinarea plantelor mult mai rapida;
– crestere mai rapida a plantelor;
– plante mai sanatoase (humusul contine antibiotice naturale ce confera rezista la boli si daunatori);
– imbunatateste calitatea solului: capacitate mare de inmagazinare si retinere a apei, absoarbe si retine caldura, asigura aeratia.

Obtinerea compostului

In primul rand, materialele pentru obtinerea compostului, trebuie sa se amplaseze direct pe sol (nu se toarna beton), pentru ca microorganismele sa permita descompunerea materiei organice din gramada de resturi vegetale.

Este bine ca recipientul in care se depoziteaza materia prima pentru compost sa permita aerului sa circule. Eu am construit un recipient de colectare din 4 boxpaleti .

Ce se pune in compost:

  • iarba tunsa de pe gazon;
  • resturi de legume si fructe;
  • rumegus si talas;
  • crengi tocate;
  • cartoane (fara tiparituri – contin substante toxice);
  • paie;
  • frunze cazute toamna;
  • flori ofilite;
  • coji de la fructe uscate (nuci, alune, migdale);
  • cocenii de porumb;
  • balegar proaspat;
  • cenusa de lemne;
  • coji de oua sfaramate;
  • zatul de la cafea.

Ce nu se pune in compost:

  • toate deseurile animale (carne, oase, peste);
  • produse lactate;
  • coji de citrice – nu se descompun;
  • cenusa de la carbuni – contine metale grele;
  • plante si fructe bolnave;
  • resturi vegetale tratate cu insecticid;
  • buruieni cu radacini sau seminte (daca se usca la soare cateva zile inainte se pot folosi);
  • frunze de nuc, rubarba (frunzele de rubarba sunt otravitoare);
  • materiale anorganice sau din plastic (chiar si cele biodegradabile pot sa se descompuna intr-o perioada prea lunga de timp);

QV0A3319

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fazele principale ale procesului de compostare:

  1. Compostul galben – incepe procesul de compostare, se degaja caldura.
  2. Compostul mediu – volumul materiei prime scade mult (uneori chiar la jumatate), temperatura ajungand chiar si la 60-70 de grade Celsius; apar multi viermi, rame.
  3. Compostul matur – scade numarul de rame, viermi, compostul are o culoare brun inchis spre negru si un miros de humus de padure.
  1. Compost vechi – dispar viermii, ramele si are o culoare neagra.
  2. Procesul de compostare dureaza de la cateva luni pana la un an sau chiar mai mult. Iarna, datorita temperaturilor scazute, dureaza mai mult, iar vara, daca se mentine umiditatea, se poate finaliza in 3-4 luni.

QV0A3331

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Recomandari pentru un compost reusit:

– cu cat materia prima pentru compost este mai diversificata, se obtine un compost de calitate mai buna;

– compostul obtinut nu se foloseste in totalitate, se adauga o parte pentru obtinerea unei noi plaforme de compost;

– cu cat materia prima va fi mai maruntita cu atat mai repede microorganismele vor reusi procesul de compostare – recomand in acest sens o masina de tocat;

– alternarea straturilor de materii prime umede si uscate, cu o grosime de 20-30 cm;

– udarea, dar nu exagerata, a materiei prime pentru compost, in perioadele de seceta (se mentine umezeala, dar nu udare in exces);

– la o luna, doua (pana cand materia prima se degradeaza si intra in procesul de descompunere) se poate intoarce gramada intr-un recipient gol – recomand sa aveti un recipient gol tot timpul pentru intoarcerea cu regularitate ( cel putin o data la o luna);

– utilizarea unui accelerator de compostare – zeama de urzici este cea mai recomandata (la 1 kg de urzici se foloseste 10 l apa);

 Cat compost sa folositi

Cantitatea de compost se administreaza in functie de nevoia de ingrasamant a plantelor:  pentru plante care necesita un sol bogat (solanacee – rosii, vinete, ardei, cartofi; curcubitacee – castraveti, pepeni, dovleci; sfecla, varza, praz)  se pune 30-40 kg compost pe mp, pentru legumele cu necesar mediu (morcovi, patrunjel, ridichi ) 15 kg / mp, iar pentru cele nepretentioase la un sol bogat (ceapa, usturoi, spanac, salatele), sunt suficiente 10 kg / mp.

Compost gata pentru utilizare in strat

 

 

Related Post

17 comentarii la „Cum se obține compostul

  • 12/09/2014 la 2:08 PM
    Permalink

    Super articolul. Am gasit pe blog la Alexandra adresa ta si am luat-o cu cititul, cum e normal, de la inceput. Eu abia luna viitoare fac un an de cand ne-am mutat la curte si gradina mea e cat se poate de tanara. Imi place mult cum ai facut recipientele pentru compost…eu intentionam sa le fac cu plasa…nu stiam ca da roade si cu paleti (am o multime ramasi de cand am construit casa). Te-as mai intreba cum faci cu proportiile, stiu ca sunt niste reguli privind cantitatea resturilor bogate in azot… Din ce m-am mai documentat eu am inteles ca aici ar fi o problema, daca nu le proportionezi cum trebuie risti sa ai mirosuri urate si sa nu iasa cum trebuie. Daca m-ai ai ceva sfaturi utile in acest sens ti-as multumi. Eu de acum sunt cititor fidel.

    Răspunde
    • 14/09/2014 la 9:49 PM
      Permalink

      Multumesc pentru apreciere. Voi mai posta si alte articole despre compost, pana atunci iti recomand sa citesti cartea „Compostul in gospodarie” scrisa de Krafft von Heynitz.

      Răspunde
      • 15/09/2014 la 10:36 AM
        Permalink

        Multumesc pentru recomandare! Intre timp am reusit sa citesc si restul articolelor pe care le-ati postat si nu pot sa spun decat ca sunteti o adevarata inspiratie si sper ca intr-o zi sa ajung si eu la nivelul la care sunteti. Am foarte multe lucruri de invatat de la dumneavoastra…

        Răspunde
  • 25/04/2015 la 7:18 AM
    Permalink

    As vrea si eu sa citesc cartea dar nu am de unde s o iau. Ma puteti cumva ajuta? Alexa

    Răspunde
  • 25/04/2015 la 8:03 AM
    Permalink

    Fara carte nu merge? Poate este si o carte gratuita nu aceeasi dar o alta pe undeva?

    Răspunde
    • 26/04/2015 la 1:06 PM
      Permalink

      Cartea la care am facut referinta este cea pe care am citit-o eu. Bineinteles ca exista informatie suficienta gratuita pe internet, diferenta este ca intr-o carte informatia este sistematizata si oferita de persoane cu experienta in domeniu.

      Răspunde
  • 10/11/2015 la 1:17 PM
    Permalink

    Ce parere aveti despre acceleratorii de compost, cum ar fi zeolitul si enzimele inactivate ?

    Răspunde
    • 10/11/2015 la 2:30 PM
      Permalink

      Nu le-am folosit, am auzit de ele. Am folosit doar macerat de urzica, dar ca o recomandare pentru a obtine un compost in 6-9 luni intoarceti gramada de compost de 2 ori pe luna, formati noua gramada alternand un strat de 5-10 cm de compost cu 20 cm de materie vegetala, iar la fiecare 3-4 straturi din acest mixt(compost+materie vegetala) udati. Aceasta metoda o aplic si eu de anul acesta si in 6 luni am obtinut compost maturat.

      Răspunde
  • 28/02/2017 la 4:51 PM
    Permalink

    Cum se procedează prima data când se pune conpostul având in vedere ca nu am un compost vechi cu care sa încep? Este mai bine ca lăzile de compost sa stea la umbra sau la soare?

    Răspunde
      • 02/03/2017 la 9:57 AM
        Permalink

        Nu m-am exprimat prea bine, eu ma întrebam cum sa încep sa construiesc o lada de compost. In articol spuneti ca se începe cu un strat de compost vechi. Eu Ma gândeam sa încep prin a pune resturi de legume amestecate cu ceva rumeguș și tocătura de resturi vegetale. E ok?

        Răspunde
        • 03/03/2017 la 10:03 PM
          Permalink

          Este ok asa, in felul acesta mi-am realizat si eu la inceput straturile inaltate. Ultimul strat in care veti cultiva plantele sa fie sol fertil, ideal compost, de 5-10 cm.

          Răspunde
  • 14/05/2017 la 3:01 AM
    Permalink

    Va rog sa recomandati o masina de tocat. Multumesc din suflet pentru postarile dvs., un model de inspiratie si pentru mine, care am inceput in aceasta primavara sa organizez gradina de legume de vreo 600mp. Am citit numai o parte din postari, dar v-am descoperit blogul abia joi noaptea. Voi reveni sigur cu noi intrebari, pentru ca sunteti exact modelul pe care il caut de cateva luni.

    Răspunde
    • 15/05/2017 la 7:55 PM
      Permalink

      Ma bucur ca experienta mea, impartasita pe acest blog, va este de folos. Eu folosesc o masina de tocat crengi Viking, pe benzina. Depinde ce va propuneti sa faceti cu ea. Daca doriti sa va produceti compost sau pentru mulcire, la suprafata mentionata, cred ca modelul folosit de mine, pana acum, va este bun. Pentru suprafete mai mici sunt suficiente si cele pe curent, dar acestea au putere mai mica si au dezavantajul ca depindeti de o sursa de curent, nu va puteti deplasa. Voi scrie un articol si despre alegerea masinii de tocat, am pregatit deja cateva informatii despre aceste subiect.

      Răspunde
  • 06/11/2017 la 10:28 AM
    Permalink

    Si eu sunt interesata de o masina de tocat pentru compost. Am curatat gradina, si am costatat ca nu am avut daunatori. Si ma doare sufletul sa arunc gunoiul vegetal. Dar mi-e greu sa-l faramitez. Mi-ar placea ceva fara curent electric. Va multumesc pentru tot ce postati. Gradina e singura care ma face sa ma ridic din pat. Sunt pensionara si ma misc mai greu. Nu vreau mila, ci solutii. Faceti treaba, postati si apoi facem si noi!

    Răspunde
    • 12/11/2017 la 5:25 PM
      Permalink

      Gasiti un tocator pe benzina de la Viking. L-am testat, este fiabil si isi face bine treaba. Recomand !

      Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Translate »