Cum recoltez, curăț și păstrez semințele

De doi ani îmi recoltez și păstrez propriile semințe de legume, astfel că în fiecare an îmi produc răsadurile din semințele mele ecologice, netratate chimic. Selectez doar soiurile care le consider că au calități deosebite, mai achiziționez doar semințele de legume pe care doresc să le experimentez în fiecare sezon nou. Toate legumele pe care le cultiv sunt ecologice, iar soiurile tradiționale (țărănești, ancestrale, heirloom). Nu folosesc semințe hibrid F1 sau modificate genetic (GMO). Semințele rezultate de la planta hibrid F1, moștenesc de regulă calitățile cele mai slabe ale părinților, semințele sunt fără putere de germinație, astfel colectarea semințelor F2 de la F1 nu are sens.

În continuare voi descrie modul în care îmi produc seminţele, fără a avea pretenţia că aceste informaţii au un caracter stiinţific, intenţia mea este să împărtăşesc din experienţa și cunostințele acumulate, pe care îmi doresc să le îmbogăţesc de la un an la altul.

Astfel, pentru a obține semințe de calitate, îm primul rând se aleg exemplarele cele mai sănătoase, viguroase, cu trăsăturile (culoare, formă, gust, miros  etc) cu care doriți să fie înzestrate următoarele generații. Primele exemplare care apar la roșii, ardei, vinete, castraveți sunt cele mai recomandate pentru recoltarea semințelor.

Prelucrarea seminţelor o încadrez în două categorii:  uscată şi umedă. Cea uscată se aplică la flori, leguminoase (fasole, mazăre, soia), verdeţuri (salată, spanac, mangold, creson, fenicul etc.), ardei, rădăcinoase (morcovi, ţelină, sfeclă, ridichi etc.), vărzoase (varză, gulie, kale, broccoli, conopidă) şi diferite legume perene. Prelucrarea umedă a seminţelor eu o folosesc la roşii, tomatilo, physalis, vinete, pepeni, dovleci şi castraveţi.

Recoltarea pentru seminţele legumelor din prima categorie se face când silicvele (vărzoase, ridichi, rucola), păstăile (fasole, mazăre, soia) sau florile cu seminţe sunt coapte şi au culoarea brună. Întotdeauna recoltez pentru seminţe în zilele însorite şi călduroase, pentru ca umiditatea lor să fie cât mai scăzută. Viabilitatea (procentul de germinare) creşte cu cât umiditatea în seminţe este mai scăzută. După recoltare le mai păstrez câteva zile într-o încăpere bine aerisită, apoi silicvele, păstăile le sparg pentru a scoate seminţele. Curăţarea de resturile vegetale cum ar fi cele de silicve, flori, frunze, tulpini etc. se poate face în prima etapă alegând manual impurităţile mai mari dintre seminţe, după care urmează o separare prin vânturare, folosind două vase.  Semințele și pleava se pun încet dintr-un vas în altul, sub un vânt blând (eu folosesc un ventilator sau uscător de păr) , astfel încât semințele cad în al doilea vas, în timp ce pleava, mai ușoară decât semințele, va zbura înafara vasului. Pentru trierea seminţelor de pleavă mai folosesc un set de site, cu diferite dimensiuni ale ochiurilor. Anul viitor intenţionez să-mi confecţionez o instalaţie pentru curăţarea seminţelor. Aici am gasit un proiect interesant http://www.realseeds.co.uk/seedcleaner.html.

Pentru recoltarea legumelor care se pretează la prelucrarea umedă a seminţelor, se aleg cele care au ajuns la maturitate, sunt coapte bine, în caz contrar semințele nu vor germina. Roșiile trebuie să fie bine coapte, unele soiuri de vinete pentru semințe capătă o tentă gălbuie și devin moi la o apăsare, castraveții se lasă până când ating dimensiuni mari, iar la o batere ușoară sună a gol. Semințele de pepeni și dovleci se recoltează când se pot consuma.

După ce se despică în două părți, cu o lingură se scoate pulpa cu semințe, care se lasă 3-4 zile într-un recipient cu apă de ploaie. Prelungirea acestei perioade va favoriza încolțirea semințelor. Nu recomand apa de la robinet, deoarece clorul distruge bacteriile benefice semințelor. După aproximativ o zi, pulpa în amestec cu apa începe să fermenteze, degajând un miros urât, proces în urma căruia semințele se vor desprinde ușor de pulpă și poate cel mai important lucru, în acest amestec se formează bacterii și fungi ce vor distruge agenții patogeni din pulpa fructului, prin care se pot propaga bolile la plante. Prin procesul de fermentare descris mai sus se copiază practic modelul din natură, unde fructul se desprinde, ajunge pe sol, putrezește (proces în urma căruia se distrug agenții patogeni ce favorizează transmiterea bolilor), iar sămânța va prinde viață dând naștere unei noi plante sănătoase.

După terminarea procesului de fermentare, gelul format din pulpă și semințe se pune într-o sită și sub un jet de apă pulpa se va desprinde ușor de semințe, trecând prin ochiurile sitei, unde vor ramâne în final doar semințele curate. Semințele se lasă la uscat, sub un curent de aer, iar după 1-2 săptămâni se pot pune pentru păstrare.

Semințele obținute le păstrez în recipiente de sticlă cu capac etanș, în frigider, umiditatea și temperaturile scăzute prelungesc viața semințelor, puterea de germinare.

Ca să vă bucurați de recolte bogate și sănătoase și pentru a contribui la salvarea biodiversității, vă încurajez pe fiecare dintre cei care aveți acest hobby, grădinaritul, să vă produceți propriile semințe. Din păcate, agricultorii nu mai folosesc semințele tradiționale, le preferă pe cele care provin de la marile corporații, astfel că 5 mari companii au ajuns să dețină 95% din cota de piață  a semințelor.

Muștar înflorit și primele silicve cu semințeCultură de muștar pentru semințeSilicve cu semințe de ridichi Silicve cu semințe de ridichi ajunse la maturitate, gata de recoltare Recoltă de semințe de ridichi din silicve Recoltă de semințe de ridichi French BreakfastCreson pentru semințe Recoltă de semințe de creson

Vinete ajunse la maturitatea recoltării pentru semințePulpa cu semințe se scoate cu o lingură și se pune la fermentatPulpa cu semințe o las la fermentat 3-4 zileDupă fermentare semințele se detașează ușor de pulpă folosind o sităSemințele de vinete rămân curate după o limpezire cu apă de ploaieSemințele se lasă la uscat într-un climat cu umiditate scăzutăPentru a-și păstra rata de germinare ridicată, semințele le depozitez în recipiente de sticlă cu dop etanș, în frigider

 

Semințe păstrate în recipiente de sticlă cu capac etanșInfluenta umidității semintelor în funcție de umiditatea relativă a mediului de păstrareInfluența materialului de păstrare a semințelor asupra procentului de germinare

5 comentarii la „Cum recoltez, curăț și păstrez semințele

  • 14/03/2017 la 11:51 AM
    Permalink

    Buna ziua, Voi cumpara niste seminte si le voi depozita in recipiente de sticla inchise etans, la frigider. Pe ce perioada le pot depozita? Pot sa le pastrez mai mult de 1 an de zile? Adica, daca sunt seminte noi, cumparate acum, le pot planta in 2019? Mai sunt sanse ca macar 1/2 din ele sa fie viabile? Multumesc.

    Răspunde
  • 08/07/2017 la 12:44 PM
    Permalink

    Felicitari….foarte frumos documentarul si in folosul sanatatii oamenirii!!! In acest domeniu trebuie sa fim uniti ptr. copiii,nepotii si toti cei care vor veni ….sa manance sanatos …sa nu mai existe atatea boli….!!!Sunt ptr .semintele naturale sanatoase chiar daca produsele nu arata perfect.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Translate »