Anemone de pădure – floarea paștelui

Anemonele sunt flori care fac parte din familia Ranunculaceae si cuprind aproximativ 120 de specii.

De multe ori le gasim cultivate ca plante decorative in gradini, inflorind primavara devreme in diverse culori alb, rosu, roz, albastru, violet. Insa ele apar si in flora spontana, in paduri sau la liziera acestora, de la campie pana la multe. Intr-o zi insorita de duminica din luna martie, plimbandu-ma pe un deal, am avut norocul ca intr-o zona cu tufe si arbori sa gasesc un camp plin cu aceste minunatii.

In flora spontana din tara noastra cele mai intalnite specii sunt pastita alba (Anemone nemorosa) si pastita galbena (Anemone ranunculoides).  Asa cum le-am gasit si eu, ele apar de obicei impreuna, cele albe cu cele galbene. In denumirea populara ele se mai numesc floarea pastelui sau pastita alba sau galbena.

I se mai spune si floarea-vantului, din limba greaca, cuvantul anemos inseamna vant. Denumirea de floare pastelui provine de la faptul ca nu infloreste mai devreme de 16 martie dar nici mai tarziu de 22 aprilie, perioada care corespunde postului Pastelui.

Este o planta de talie mica, atinge 10-15 cm inaltime, frunzele asemanatoare celor de patrunjel, florile se deschid la soare, dar in zile noroase si pe timpul noptii ele se inchid. Rizomii se gasesc la mica adancime si infloresc in fiecare primavara. Apar spontan pe terenuri fertile, cu un sol umed si usor acid, foarte bun pentru a-l folosi in gradina.

Anemonele se pot inmulti prin divizarea rizomilor sau prin seminte. Vara planta intra in repaus, frunzele se usuca si este momentul potrivit pentru a se scoate rizomii din pamant, pentru depozitare in incaperi uscate si racoroase si plantare acestora in toamna. Cultivata in gradina, este de evitat sa se planteze in compania narciselor, deoarece substantele eliminate de narcise sunt daunatoare acestora. Speciile de anemone sunt uneori atacate de omizi. Dintre bolile cele mai frecvente la anemone sunt patarea frunzelor si fainarea.

Toate plantele din familia Ranunculaceae contin substante toxice care pot provoca tulburari respiratorii si cardiace, iritatii ale pielii, contractii musculare, colici, din acest motiv nici animalele nu consuma aceste plante.